Răspunsuri la întrebări ale tinerilor – Crăciunul

0
210
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI
CrăciunulCrăciunul are un înţeles duhovnicesc, este o sărbătoare din capul locului duhovnicească. înţelesul ei este adânc, este sfânt, mântuitor. Dar cine se mai gândeşte azi la semnificaţia Crăciunului? Cine se mai gândeşte la Hristos, a Cărui naşte re o sărbătorim? Care televiziune, care post de radio, care ziar. care reclamă?

-Eh, nu, totuşi cred că există si reclame creştine.
-Da, sunt de acord că există si reclame creştine, dar ce tip de creştinism?
-Ce vreţi să spuneţi?
-Există emisiunile numite „De sărbători”. Greşit numite „De sărbători” mai ales „De Crăciun”. Pentru că ce  arată, ce spun? În loc să ni-L prezinte pe Hristos, prezintă cântăreţi, cântăreţe, dansatoare în producţii teatrale, în aşa-numitele show-uri. O, ce blasfemie! Ce legătură au tarafurile şi cântăreţele acelea răsuflate, sau desfrânaţii aceia rockeri, sau dansatoarele acelea despuiate cu Hristos şi cu naşterea Lui ? În care aşa-zis show de Crăciun se vorbeşte despre înţelesul Crăciunului, al naşterii lui Hristos? Care analiză sau cântec dintre acestea se referă la rostul pentru care S-a născut Hristos pe pământ?

-Eh, poate aveţi dreptate…
-Dar să nu rămânem doar la aceste show-uri televizate. Te întreb şi altceva. Câţi dintre oamenii ceilalţi, numiţi creştini, vor sărbători cu adevărat creştineşte Crăciunul? Câţi se vor preocupa cu adevărat de semnificaţia reală a acestei mari sărbători ? Foarte puţini. Cei mai puţini, fratele meu. Cei mai puţini. Cei mai mulţi oameni se ocupă cu cele exterioare, cu aparenţele, cu împodobirile, cu pomii de Crăciun, care sunt şi ei încărcaţi de tot felul de podoabe prosteşti.

Veţi vedea cele mai multe case curate şi împodobite, dar sufletele murdare şi în neorânduială.

Veţi vedea întruniri de familie, de societate, iar pe Hristos Cel sărbătorit – abandonat.
Veţi vedea oameni care mănâncă şi curcani bine rumeniţi, Şi fripturi gustoase, şi nenumărate delicatese, desconsiderând în acelaşi timp dumnezeiasca împărtăşanie, Trupul şi Sângele sărbătoritului Hristos.

Peste tot culori, lumini, podoabe, delicatese, îndulciri, plăceri, păcate, miresme, mode, muzici, dansuri, privelişti frumoase, lume multă, zgomot, copii, jocuri, daruri, brazi împodobiţi, păpuşi, iesle… într-un cuvânt lume, lume, peste tot lume. O lume frumoasă, mulţumită, desfătătoare. Şi oamenii, păcăliţi, înşelaţi, pierdui în această frumoasă lume, petrec de fiecare dată Crăciunul fără Hristos.

Fără dragoste, fară milostenie, fară bunătate, fară afecţiune.

Doar cu lumea, fară Hristos. Şi este tragicomic să sărbătorească Naşterea lui Hristos fară măcar să-şi amintească de Hristos. Fără post, fară curăţire interioară, fără Spovedanie, fară Sfânta împărtăşanie, fară rugăciune, fară Liturghie. Doar lumea fără Hristos.
Fără noimă, fară credinţă, fără studiu, fară învăţătură, fără sfatuire, fară linişte, fară interiorizare, fară inimă. Numai lumea fară Hristos. Vezi reuşita diavolului?

-Da, desigur, îi face pe oameni admiratori ai lumii şi nu ai lui Hristos.
-Bravo! Insă noi, creştinii, să nu facem aşa! Nu, frate, să nu acceptăm, să nu dăm înapoi! Să nu fim păcăliţi, să nu ne lăsăm înşelaţi, să spunem nu lumii Crăciunului, adică frumuseţilor exterioare ale Crăciunului, să spunem da înţelesului duhovnicesc al Crăciunului, tuturor celor pe care le susţine credinţa noastră.
Nu – celor superficiale, da – celor adânci; nu – celor exterioare, da – celor interioare; nu – celor materiale, da – celor spirituale; nu – celor lumeşti, da – celor creştineşti si ortodoxe.
-Aici se naşte o întrebare. Când spuneţi „nu – celor materiale” înţelegeţi că de Crăciun nici să nu mâncăm?

-Ei, nu… Nu spun să nu mâncăm. Nu spun să nu ne îmbrăcăm îngrijit, nu spun să nu împodobim, nu înţeleg o astfel de negare a celor lumeşti. Ci înţeleg să evităm unilateralitatea (celor materiale), exclusivismul, înrobirea.

Să ne îngrijim şi de curăţenia casei, şi de cei din familie, dur să ne îngrijim în primul rând de curăţia sufletului, al nostru, al soţului şi al copiilor noştri.

Să ne îngrijim şi de împodobirile sărbătoreşti din jur, de case, de magazine, de Biserici, dar să ne îngrijim în primul rând de împodobirea noastră interioară, cu virtuţi şi fapte bune. Să ne îngrijim şi de hainele noastre şi de mâncare, dar în primul rând să ne îngrijim de dragostea noastră, de milostenie, de afecţiunea către cei îndureraţi, către cei săraci, către cei părăsiţi.

Să ne bucurăm, să ne binedispunem, să sărbătorim, dar să simţim mai ales bucuria cea duhovnicească din pricina venirii lui Dumnezeu pe pământ, a reîmprietenirii noastre cu El, a mântuirii noastre. înăuntrul nostru, în adâncul inimii noastre.

Trebuie să fim pregătiţi să răspundem oricui, dar şi să învăţăm pe oricine, prieten, rudă, copil, nepot, de ce facem ceea ce facem.

Te vor întreba: De ce sărbătoreşti Crăciunul?

Nu răspunde vag că e sărbătoare, ci spune că a venit Dumnezeu pe pământ, ne-a cinstit cercetându-ne şi ne-a mântuit cu întruparea Sa, unind cu firea noastră omenească firea Sa dumnezeiască. Si de aceea sărbătoresc si mă bucur. Răspunde duhovniceşte, creştineşte, ca un ortodox. Invaţă-i şi pe ceilalţi, tineri, vârstnici, copii, care se uită pe sine în jucăriile cele noi, în hainele cele noi, în darurile cele frumoase.

Spune-le şi iarăşi spune-le înţelesul duhovnicesc adânc al Crăciunului, al Naşterii lui Hristos. Arată-le moduri duhovniceşti de a sărbători, arată-le binele, arată-L pe Hristos, arată-le Crăciunul adevărat, duhovnicesc. Să petreacă în pace, cu dragoste, cu linişte lăuntrică în suflet şi în bună înţelegere cu toţi cei din jur. Toate cu blândeţe, toate cu linişte, toate simple, în pace, creştineşte. Să sărbătorească lăuntric, în inimă. Să prăznuiască împreună cu Biserica, cu Sfintele Taine, cu faptele cele bune.

Acesta este Crăciunul. Liber de lume, liber de spălarea creierului pe care-o face diavolul, de legarea de cele lumeşti.

Crăciun duhovnicesc, cu Dumnezeu, cu Hristos, nu-i aşa?
-Desigur, sunt de acord. Acesta este adevăratul Crăciun.
-Să poţi simţi Crăciunul şi fără cele lumeşti. Să poată orice copil să simtă Crăciunul şi fară pomul împodobit, fără luminiţe şi podoabe, fără daruri şi jucării. Fără grăsanul acela de Mos Crăciun – falsul Sfânt Vasile, cu hainele sale roşii, cu fesul roşu si barbă albă.

Răspunsuri la întrebări ale tinerilor, Arhim. Spiridonos Logothetis

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here