Înțelesul unor expresii celebre (10)

cuvântul este aripa liniștiiCuvântul este aripa liniștii (Pablo Neruda) – Cuvântul este un mijloc imperfect de comunicare (Camil Petrescu) – Cuvintele sunt cărările faptelor (Sfântul Ioan Gură de Aur) – Ce este cuvântul, orice cuvânt? Nimic decât o rană a tăcerii (Lucian Blaga)

Aquila non capit muscas
(lat. „Vulturul nu prinde muște”)

Expresia se folosește pentru a semnala, metaforic, că un om de seamă nu acordă importanță lucrurilor fără însemnătate, întocmai cum un vultur semeț nu se hrănește cu muște.

A pune la index

Expresia înseamnă „a considera nedemnă o persoană”, „a nu-i acorda cuiva atenție”, „a interzice legătura cu ceva sau cu cineva”. Index librorum prohibitorum era lista cărților interzise de Biserica catolică, socotite nepotrivite sau dăunătoare. Primul index a fost alcătuit de inchiziție în 1559 și oficializat după 4 ani de Papa Pius al IV-lea. De atunci, asemenea liste ai fost publicate periodic.

A quoi bon tant d’amis? Un seul suffit quand il nous aime
(fr. „La ce bun atâția prieteni? Unul singur e de ajuns, dacă ne iubește!”)

Aceste cuvinte fac parte din fabula „Iepurele, prietenii săi și cei doi căpriori” scrisă de Florian, fabulist francez, în sec. al XVIII-lea. Ideea că este mai bine să ai un singur prieten sincer și devotat decât mulți, dar fățarnici, a fost și este foarte folosită în literatură și în viață. Se mai spune și „Prietenii din ziua de azi sunt aidoma pepenilor. Trebuie să încerci cincizeci până dai de unul bun” (Guy du Faur de Pibrac – sec. al XVI-lea). Această idee o întâlnim și la Confucius.

Esența nu stă în cuvânt, ci în tonul cu care este rostit cuvântul (Vissarion Belinski)
Arcades ambo
(lat. „Arcadieni amândoi”)

În prezent, expresia este folosită pentru a lua în derâdere doi oameni cu aceleași defecte. Vergiliu a folosit, însă, expresia în sens pozitiv. În „Egloge” el ne spune povestea a doi ciobani din Arcadia, Thyrsis și Corydon, care știau amândoi deopotrivă să cânte din fluier. Referindu-se la ei și la originea lor a spus „Arcades ambo”.

Arcul lui Ulise

Homer povestește în „Odiseea” că Penelopa, soția lui Ulise, constrânsă să se mărite, după ce și-a așteptat soțul douăzeci de ani, a afirmat că va lua în căsătorie pe cel care va reuși să încovoaie arcul lui Ulise și să tragă cu el la țintă. Dintre numeroșii săi pretendenți, nu a izbutit decât un cerșetor, care nu era altul decât Ulise, reîntors după o lungă pribegie. Expresia se folosește pentru a menționa un talent aparte, o însușire deosebită, care este apanajul exclusiv al cuiva.

Ars longa, vita brevis
(lat. „Arta e lungă, viața e scurtă”)

Aforismul a fost rostit prima oară în limba greacă de „părintele medicinei”, Hipocrate. Se folosește atunci când vrei să atenționezi pe cineva, când vrei să-i spui că timpul este scurt și trece repede și ar trebui să se grăbească dacă vrea să ducă la îndeplinire cât mai multe planuri. Ideea este folosită și în literatură, ca atare sau îmbrăcată în diverse metafore.

Cine are minte, are, desigur, și cuvântul potrivit, iar cine are cuvinte, acela nu are neapărat minte (Confucius)

Sursă bibliografică: „Dicționar de cuvinte, expresii, citate celebre”, Editura Științifică, 1969

Te invit să citești și Înțelesul unor expresii celebre (9).

Mihaela Mușetescu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here