Înțelesul unor expresii celebre (13)

0
161

citat expresie„Trebuie să dai expresie operei artistice pentru ca ea să te emoționeze. A da unei opere expresie înseamnă a o desăvârși din punct de vedere artistic.” (Lev Tolstoi) – „Conceptul de creație este facultatea de reconstituire a realității interioare și exterioare, produs liber determinat al spiritului.” (Camil Petrescu)

Explicarea sensului și provenienței unor cuvinte, citate, expresii celebre
A trece Rubiconul

Expresia se folosește când dorim să arătăm hotărârea de nestrămutat de a înfrunta o primejdie. Rubicon era numele râului de hotar dintre Italia și Galia cisalpină. O lege a Senatului roman interzicea trecerea cu trupe a acestui râu spre a se evita astfel incursiunile armate împotriva Italiei pregătite de comandanți dornici de afirmare la granița de nord a țării. Așadar, marele Cezar și-a riscat viața traversând Rubiconul. În acele momente a rostit și celebra „Alea iacta est” – Zarurile au fost aruncate. Expresia are sensul de: „Soarta va decide!”

Audaces fortuna iuvat
(lat. „Pe cei îndrăzneți îi ajută norocul”)

Expresia originală suna astfel: „Audentes fortuna iuvat”. Stihul este întâlnit în „Eneida” de Vergiliu. Poetul elogiază curajul, iar eroii săi consideră că zeii îi iubesc și îi protejează pe cutezători. Drept urmare, Fortuna, zeița norocului, îi însoțește pretutindeni și îi sprijină îi isprăvile lor. Cu același sens, dar alte cuvinte, expresia este folosită de Schiller în Wilhelm Tell: „Dem Mutigen hilft Gott” („Celui îndrăzneț îi ajută Dumnezeu”). Scriitorul francez Crebillon spune în „Xerxes”: „L’audace a fait les rois” („Îndrăzneala a făcut regi”).
Cuvântul noroc din toate aceste expresii are înțeles de succes, izbândă a celor îndrăzneți.

Audax Iapeti genus
(lat. „Neamul îndrăzneț al lui Iapet”)

Expresie folosită când vorbim despre cutezători. Iapet era unul dintre titani, iar Prometeu era unul dintre fii lui.

Audiatur et altera pars sau Audi alteram partem
(lat. „Să fie ascultată și cealaltă parte” sau „Ascultă și cealaltă parte”)

Cuvintele au fost scrise de Seneca, filosof care a trăit pe vremea lui Nero, în tragedia sa „Medeea”. Sensul inițial, după cum și sună, a fost unul judiciar, în scopul audierii ambelor părți dintr-un proces. În timp, însă, ea s-a extins. Astăzi se aplică oricărei neînțelegeri, oricărui conflict, în ideea că trebuie ascultate toate părțile în litigiu pentru a putea lua o decizie corectă, nepărtinitoare.

Augur

„De bun augur…” etc.. Expresie cu origine în antichitatea romană. Pe vremea aceea cei numiți „auguri” prevedeau viitorul după cântul păsărilor, după zborul acestora etc.. În timp, cuvântul a început să desemneze tot felul de semne prin care romanii superstițioși vedeau dacă era cazul să-și continue sau nu proiectele.
În zilele noastre, cuvântul și-a pierdut orice altă conotație anterioară. „De bun augur” înseamnă „semn bun”. În italiană „auguri” înseamnă „salut” sau se folosește când dorim să felicităm pe cineva pentru ziua de naștere.

Un cuvânt nepotrivit, o expresie ciudată m-a învățat uneori mai mult decât zece fraze frumoase (Denis Diderot)

Te invit să citești și Înțelesul unor expresii celebre (12).

Mihaela Mușetescu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here