Muzeul Naţional de Artă al României organizează sâmbătă o întâlnire interactivă în expoziţia „Modele de comportament în secolul al XVIII-lea” pentru tinerii cu vârste între 14 şi 18 ani, informează un comunicat al instituţiei. Discuţia va fi moderată de Mălina Conţu, curatorul expoziţiei şi specialist în cadrul Biroului de Artă Europeană şi Arte Decorative.
Pornind de la cele patru secţiuni ale expoziţiei (relaţia mamă-copil, capacitatea de integrare socială, relaţionarea cu propriile sentimente şi cunoaşterea de sine prin modelele culturale) se va discuta despre importanţa alegerilor pe care le facem în adolescenţă şi repercusiunile lor de mai târziu.
Participarea se face doar pe bază de programare la numărul de telefon 021.314.81.19 sau prin e-mail la [email protected], în limita locurilor disponibile. Se plăteşte biletul de acces în expoziţie. Tichetele pot fi achiziţionate la preţul de 10 lei (preţ întreg) şi 2,5 lei pentru elevi/studenţi.
Tot sâmbătă, de la ora 13.30, curatorul expoziţiei „Modele de comportament în secolul al XVIII-lea” va susţine şi o vizită cu ghidaj gratuit.
Participarea se face doar pe bază de programare, folosind aceleaşi date de contact. Se plăteşte doar biletul de acces în expoziţie, fără taxa de ghidaj obişnuită. Tichetele pot fi achiziţionate la preţurile de 10 lei (preţ întreg), pensionari – 5 lei; elevi şi studenţi – 2,5 lei. Preşcolarii au acces gratuit.
Expoziţia „Modele de comportament în secolul al XVIII-lea” poate fi vizitată până în 19 aprilie şi cuprinde o sută cinzeci şi şapte de lucrări din patrimoniul Muzeul Naţional de Artă, expuse pentru prima dată şi valorificate dintr-o perspectivă interdisciplinară, definitorie pentru perioada Iluminismului.
Majoritatea gravuri, lucrările sunt relevante pentru normele de conduită în spaţiul public şi domestic al secolului al XVIII-lea şi, într-o anumită măsură, pentru contextul educaţional actual.
Apariţia şi dezvoltarea spaţiului public în Epoca Luminilor a generat o preocupare crescândă a moraliştilor pentru conturarea unor modele de comportament. Aceste idei au constituit după Revoluţia franceză din anul 1789 baza sistemului de educaţie francez, devenit un model pentru majoritatea programelor de învăţământ.
În afara mesajului educaţional, adesea moralizator, lucrările prezentate în expunere se disting şi prin calitatea execuţiei, fiind reprezentative pentru epoca de înflorire a stampei, o perioadă de maxim rafinament al tehnicii. Gravurile reflectă un interes crescut pentru artă şi reproduc, în mare parte, picturi celebre ale unor mari artişti ai vremii, precum: Jean-Honore Fragonard, Francois Boucher, Jean-Baptiste Le Prince, Jean-Baptiste Huet şi William Hogarth, potrivit comunicatului citat.
Ana Grama
[twitter style=”horizontal” float=”left”] [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”] [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]
