O echipă formată din acusticieni și specialiști în dinamica Fluidelor de la Institutul Tehnologic Massachusetts în asociere cu fabricanții de viori au analizat cu atenție sute de instrumente muzicale din perioada Cremonese. Aceasta perioada este considerată epoca de aur a viorilor.
Analiza cu raze X a diferitor instrumente muzicale cu corzi.
Rezultatele au relevat nu numai caracteristici cheie de design, ci și, dacă perfecționarea instrumentelor fost deliberată. Ar fi putut fi, pur și simplu, un produs al unei erori umane, relatează gizmag.com/.
Echipa a analizat sute de instrumente din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Au fost analizate instrumente din atelierele de lucru ale unor lutieri celebri, precum Nicolo Amati, Antonio Stradivari și Giuseppe Guarneri.
Cu ajutorul razelor X, scanărilor CT, precum și a desenelor tehnice dobândite de la muzee, colecționari și baze de date, cercetătorii au măsurat și comparat rezonanța acustică a acestor instrumente cu coarde. Studiul a identificat forma și lungimea găurilor în formă de F, deschiderile conturate prin care aerul este eliberat, ca un element cheie care afectează puterea, sau plinătatea sunetul produs. Mai exact, s-a constatat că sunetul produs curge prin perimetrul orificiului mai degrabă decât prin interior, ceea ce înseamnă că, cu cât acesta este mai alungit cu atât sunetul produs de vioară va fi mai puternic.
Studiul profesorului Makris
S-a constatat, de asemenea că și grosimea plăcii posterioare are un impact semnificativ asupra puterii acustice. Elasticitatea construcțiilor din lemn permite extinderea și contracția ușoară a corpului viorii, ca răspuns la vibrații aerului. Astfel, cu cât placa posterioară este mai groasă, cu atât mai mult se intensifică și sunetul viorii.
Cercetătorii au constatat că alungirea orificiilor în formă de F și îngroșarea plăcilor posterioare s-a perfecționat odată cu trecerea timpului. Echipa a așezat în ordine cronologică modele studiate…Rezultate au dovedit că modificările sunt datorate unei erori artizanale repetate, mai degrabă decât unei dezvoltări deliberate, conștiente.
Studiul, condus de profesorul Makris, face parte dintr-o cercetare extinsă a dinamicii acustice a instrumentelor cu corzi. Echipa consideră că rezultatele pot fi utile pentru lutierii moderni care doresc să proiecteze instrumente capabile să producă un sunete pline, puternice.
Makris subliniază că fiecare lutier a avut fără doar și poate, o ureche muzicală bună. Ei lucrau cu scopul de a recunoaște și reproduce viorile care sunau cel mai bine. Dacă aceștia știau că elementele de design specifice, contribuie la producerea unui sunet mai puternic este încă în dezbatere…
Emanuela Popa
Jurnal Spiritual
