Înrâurirea rugăciunii este făcătoare de minuni

0
123

ruga2Când intrați în mănăstire, suflețelul vostru să se deschidă iubirii lui Dumnezeu. Aici toate sunt sfințite; atâtea suflete care se roagă, care se nevoiesc, care trăiesc viața lui Dumnezeu. Sufletele sfințite sunt măreția mănăstirii. Sufletul are puteri înfricoșătoare, pe care le răsfrânge în toate cele înconjurătoare. Astfel și locurile sfințite ne înrâuresc și ne înalță. Când mă aflu în astfel de locuri, înainte să apuc a mă ruga, îndată locul sfințit mă înalță la cele cerești, precum, de pildă, Patmosul, Sfântul Munte, ș.a.

Monahul le pare multora a fi nelumesc și chiar antisocial. Pare că privește numai în sufletul său, că nu dăruiește nimic Bisericii, lumii. Nu-i așa. Dacă atâția ani Biserica s-a păstrat, aceasta se datorează monahismului. Cel ce intră în mănăstire și le dăruiește pe toate lui Hristos, intră în Biserică. S-ar putea să spună cineva: „Cei ce trăiesc singuri, în peșteri, ajută Biserica?” Da. Viețuitorii în peșteri ajută Biserica în chip tainic. Cel ce trăiește în peșteri nu face grădini și livezi, opere și alte lucruri care ajută vieții și progresului, ci acolo, înlăuntrul peșterii, plămădește, sporește și se îndumnezeiește. Asceții locuiesc în peșteri pentru a nu-i despărți nimeni de viața duhovnicească. Prin viața lor curată și fierbinte, și mai cu seamă prin rugăciunea lor, ei ajută Biserica. O să vă spun ceva care o să vă pară exagerat. Este vorba despre jertfa rugăciunii monahului. Ascultați-mă cu atenție.

Să presupunem că avem șapte predicatori teologi, care sunt sfinți în viața lor. Sunt ritori neîntrecuți. Fiecare are parohia lui, cu zece mii de enoriași. În fiecare zi ascultă cuvântul lor șaptezeci de mii de oameni. Miile de oameni care îi ascultă sunt mișcate, se pocăiesc, se întorc la Hristos, se mântuiesc familii întregi. Însă un singur monah, pe care nu îl vede nimeni, așezat într-o peșteră oarecare, influențează cu mult mai mult prin rugăciunea smerită. Aduce roade mai vârtos decât ceilalți șapte. Văd asta. Sunt încredințat. Iată care este însemnătatea rugăciunii monahului. Se află singur în chilia sa, dar valurile rugăciunii lui ajung la toți oamenii, fie chiar și dacă sunt departe. Prin rugăciune, monahul se face părtaș tuturor problemelor oamenilor și săvârșește minuni. Drept aceea, jertfa lui este mai mare și decât a celui mai vrednic predicator.

„Ne vorbește părintele Porfirie” – Ed. Cartea Ortodoxă

Jurnal Spiritual

V-ar mai putea interesa şi aceste articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here