Înmuierea inimii

0
309
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

Icoana a Maicii Domnului înmuiere inimile a răuluiNaturaliştii au un aparat care constă dintr-o farfurie mare concavă, care, primind razele de căldură, le focalizează într-un punct şi astfel aprinde materia pusă acolo. Ceva asemănător se poate face şi cu inima. Să adunăm în oglinda minţii noastre toate adevărurile şocante pe care ni le înfăţișează sfânta credință și să le focalizăm în inimă. Strâmtorată şi pătrunsă din toate părţile de către ele, poate că ea va ceda în faţa puterii lor, se va înmuia, se va topi, va naște aburi de suspine şi se va aprinde cu focul frângerii de inimă.

Adevărurile care pot înmuia inima sunt ştiute de toată lumea; ele trebuie numai amintite. Să le luăm pe primele care ne vin în minte: nemărginita dragoste a Făcătorului Purtătorului nostru de grijă a fost jignită de păcat, fagăduințele de la botez au fost călcate, prin păcatele noastre răstignim din nou pe Domnul şi Mântuitorul nostru, îl vindem ca Iuda, Îl pălmuim, Îl scuipăm, Îl batjocorim; prin păcat pierdem toate înaltele întâietăţi creştineşti – şi nu numai creştineşti, ci şi omeneşti – şi ne asemănăm dobitoacelor. Pe deasupra, azi-mâine va veni moartea, iar dincolo ne aşteaptă hotărârea judecăţii dumnezeieşti, hotărâre care fară pocăință este cu neputință să o schimbăm. Mai mult: poate că noi, ca smochinul neroditor, am fost lăsați numai pentru acest răstimp de pocăinţă, în aşteptarea că vom aduce roadă bună – iar dacă nu, vom fi tăiați. Adunaţi în suflet aceste gânduri șocante, focalizați-le și loviţi-vă cu ele inima. Asta s-o faceţi mai ales în vremea rugăciunii. Un singur lucru să nu uitaţi: sa nu credeţi inimii voastre. Ea este vicleană şi este prima care va va trăda. Trebuie luată în mâini, strânsă şi bătuta făra cruţare, cum se strâng şi se bat rufele la spălat; trebuie bătută pentru că ea, ca un burete lacom, a supt toate necurăţiile întâlnite, şi strânsă ca să dea afară din ea acele necurăţii.

Când inima se va înmuia, va fi uşor să ne descurcăm cu ea; atunci va fi gata de orice şi se va face mlădioasă precum mătasea: orice îi vei spune să facă, va face. Spune-i: „Plângi”, va plânge; spune-i: „Mărturiseşte-ţi păcatele”, le va mărturisi; spune-i: „Nu mai păcătui!”, va răspunde: „Nu mai fac, nu mai fac”. Atunci va mai rămâne un singur lucru de făcut cu ea: trebuie să fie pusă în faţa oglinzii cuvântului lui Dumnezeu, altfel spus a poruncilor dumnezeieşti, şi silită să se privească în ea. îndată se va răsfrânge în această oglindă cu toate petele, zbârciturile şi rănile sale, adică cu toate păcatele sale mari şi mici; acolo va vedea şi trufia, şi îngâmfarea, şi trufia, şi slava deşartă, şi iubirea de lux, şi iubirea de plăceri, şi necăjirea altora şi mânia, şi invidia: pe scurt, toate cele cu care a păcătuit faţă de Dumnezeu. Atunci o veţi întreba: „Tu eşti aceasta?” şi îndată vă va răspunde: „Da, eu sunt, ticăloasa de mine”, pe când fără atare pregătire se va ascunde şi va arăta cu degetul spre altcineva. Spuneţi-i: „Tu ai făcut aceasta? Tu eşti vinovată pentru toate acestea? , şi vă va  răspunde: „Da, eu am făcut toate acestea, şi încă de bună voie”, pe când fără atare pregătire n-ai să auzi de la ea nici o mărturisire. Spuneţi-i: „Ai vreo îndreptăţire?” -va zice: „Nici una”, pe când fără atare pregătire vă va turna o grămadă de dezvinovăţiri şi îndreptăţiri. Adaugă la sfârşit: „Ascultă! Cazi la picioarele milostivirii lui Dumnezeu, roagă-L să te miluiască, plângi şi frânge-te, marturiseşte-ţi toate păcatele şi ia hotărârea nestrămutată de a nu mai face pe placul patimilor tale, de a nu mai păcătui şi de a nu-L mai jigni pe Domnul tău!” – şi ea va împlini toate acestea ca un copil ascultător, pe când fără atare pregătire nici nu rabdă să-i pomeneşti de toate acestea.

Iată cât de mare preţ are înmuierea inimii! Ea poate înlocui de una singură toate regulile şi toate îndrumarele privitoare la lucrarea pocăinţei. Înmuiaţi-vă inima, frângeţi-o, şi atunci vă va învăţa singură toate câte trebuie să faceţi cu ea. Nefericitul care a ajuns în închisoare devine foarte inventiv ca să îşi uşureze soarta ori să îşi capete libertatea prin rugăminţi: în aceeaşi situaţie se vede şi inima frântă, pentru că atunci va fi strâmtorată ca un criminal prins cu ocaua mică. Şi cum va începe atunci să se ostenească pentru a-şi uşura cumva soarta şi a scăpa de necazul care se înviforează asupra lui! Cu ce bucurie se va apuca de mijloacele cu care îl îmbie Biserica şi la care nainte vreme nici cu odgonul n-o puteai trage – şi se va apuca de ele cu atât mai mare bucurie cu cât ele nu-s implicate: trebuie să-ţi dai seama de toate faptele, cuvintele, gândurile, simţămintele şi dispoziţiile sufleteşti păcătoase, să mergi şi să le mărturiseşti părintelui tău duhovnicesc –  și vei fi fără de prihană, şi vei ieşi din baia pocăinței curat ca lâna şi. alb ca zăpada. Şi asta-i tot! Vedeți ce puţin este de făcut şi ce rod este de aşteptat? Așa un rod nici nu poate fi descris, întrucât pe cel care va face aşa, Domnul nu-l va mai socoti nevrednic de sălăşluirea Sa, ci, după făgăduinţa Sa, va veni la El şi îşi va face sălaș în El dimpreună cu Tatăl şi cu Sfântul Duh prin împărtășirea Trupului şi Sângelui Său. Iată-vă şi Împărăția pentru care ne rugăm zi de zi! Iată tot ce căutăm atât de mult şi la care încercăm cu atâta osteneală să ajungem!

Răspunsuri la întrebări ale intelectualilor, Sf. Teofan Zăvorâtul

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here