Inima fiinţelor vii

0
54

Inima fiinţelor vii

Inima, miocardul, este un muşchi tubular de mărimea unui pumn. Rolul său? Acela de a pompa sânge pentru alimentarea întregului corp cu oxigen. Şi, în acest scop, poziţia sa lângă plămâni este deci ideală! Vârful inimii aflându-se în stânga, se aude mai bine în partea aceasta, iar bătăile sale pot fi chiar perceptibile pe pielea copiilor sau a persoanelor foarte slabe. Dar această poziţie asimetrică are şi o altă consecinţă: plămânul stâng are cu un lob mai puţin decât cel drept. Este deci puţin mai mic!

Mercur în vasele de sânge

Presiunea arterială (sau „tensiunea”) este exprimată în centimetri de mercur (cmHg), sub forma a două cifre: prima, cea mai importantă, corespunde presiunii în timpul contracţiei inimii (sistola) şi a doua, celei din timpul relaxării (diastola). Primele tensiometre constau într-un tub gradat care conţinea mercur. Acesta era introdus într-un vas de sânge şi nivelul mercurului oscila sub acţiunea fluctuaţiei presiunii arteriale.

Ritmul dragostei


Chiar dacă se ştie în prezent că dragostea şi sentimentele nu sălăşluiesc în inimă, acestea au totuşi o influenţă asupra ritmului ei şi provoacă, în cele mai multe cazuri, tahicardie (accelerarea ritmului cardiac). Mesaje atât nervoase, cât şi hormonale, ca adrenalina, legată de circuitele stresului şi recompensei, sunt trimise către creier. Cât despre activitatea sexuală, aceasta echivalează, pentru inimă, cu urcarea a două, trei etaje pe scări. Ocitocina eliberată în timpul orgasmului reduce stresul. Activitatea sexuală se poziţionează astfel alături de celelalte activităţi fizice care reduc riscurile cardiace!

Viteza inimii

În starea de repaus, omul inspiră şi expiră aproximativ 6 litri de aer pe minut.

Simetrie dublă

Inima este puntea dintre circulaţia mică (de la auricule la plămâni) şi circulaţia mare (de la ventricule în restul corpului). Partea stângă a inimii pompează sânge oxigenat, în timp ce partea dreaptă se ocupă de sângele care urmează a fi reciclat. La fetus există o permeabilitate stânga/dreapta care favorizează oxigenarea creierului şi care se resoarbe normal la naştere.

Inima frântă

A avea inima frântă, contrar semnificaţiei acestei expresii, nu implică nicio durere fizică. Cercetătorii au observat la RMN creierul pacienţilor care au suferit o decepţie în dragoste. Ca rezultat, nicio activitate anormală nu a fost constatată în regiunea creierului care să fie asociată cu durerea fizică. Cu toate acestea, decepţia în dragoste provoacă eliberarea hormonilor legaţi de stres, precum cortizolul sau adrenalina. Aceasta se traduce prin senzaţii de greaţă, sufocare sau chiar prin încetinirea ritmului cardiac (cardiomiopatie)…, ceea ce poate fi fatal în unele cazuri.

Nu toţi avem aceeaşi inimă!

Pentru a pompa sângele până în cap, inima girafei are 11 kg, în timp ce a omului are 300 g.

Frecvenţa inimii

Frecvenţa cardiacă reprezintă numărul bătăilor inimii, adică al contracţiilor, pe minut: 70 la om în repaus, peste 500 la şoarece!

Zgomotele inimii

Miocardul este alcătuit din patru cavităţi: două auricule în partea de sus şi două ventricule în partea de jos. Auriculele şi ventriculele sunt despărţite de nişte supape: valvele. Alte două valve sunt situate la nivelul vaselor care aduc sânge la inimă pentru a împiedica refluxul în sistemul circulator în timpul contracţiilor. Atunci când se închid, valvele produc zgomotele inimii, perceptibile la auscultaţie. Un „suflu” se adaugă la zgomotele normale atunci când o valvă nu mai este perfect etanşă.

Alte articole puteți găsi și aici.

Zapping prin științe, Ivan Kiriow și Léa Milsent

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here