Îndemnuri la bucurie

0
158
Îndemnuri la bucurieÎn numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin, Cuvioase maici şi surori, cinstiţi părinţi, iubiţi credincioşi, Am spus aseară că în dimineaţa aceasta va fi vorba despre îndemnuri la bucurie.

Imi pornesc cuvântul cu vestea pe care i-a adus-o arhanghelul Gavriil Sfântului şi Dreptului Zaharia, că va avea un copil. Era o dorinţă a lui şi o dorinţă a soţiei sale, o dorinţă pentru împlinirea căreia s-au rugat şi Dreptul Zaharia, şi Sfânta Elisabeta şi li s-a primit rugăciunea şi Dumnezeu a hotărât să aibă un copil.

Şi îngerul Gavriil i-a spus Dreptului Zaharia că va avea un copil. Şi când l-a anunţat despre asta, a spus şi aceea că „bucurie şi veselie vei avea şi de naşterea lui se vor bucura mulţi”. Şi bineînţeles că între cei mulţi care se bucură de naşterea Sfântului Ioan Botezătorul suntem şi noi, care sărbătorim în 24 Iunie Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, suntem şi noi, care ne bucurăm de tot ce ştim despre Sfântul Ioan Botezătorul şi de Cuvintele lui. Noi suntem între cei mulţi care aveau să se bucure atunci şi care aveau să se bucure după aceea până în zilele noastre ţi până  în veşnicie de Sfântul Ioan Botezătorul.

Când S-a născut Mântuitorul nostru Iisus Hristos, un înger binevestitor le-a spus unor ciobani din apropierea staulului în care s-a născut Mântuitorul lumii:

„Iată, vă binevestesc vouă bucurie Mare, care va fi pentru tot poporul, că vi S-a născut vouă un Mântuitor, care este Hristos Domnul” (Luca 2, 11). Deci este vorba de Naşterea Mântuitorului şi de bucuria cea mare – „vă VESTESC vouă bucurie mare”    care s-a împlinit prin naşterea mântuitorului lumii. Aşteptau oamenii un Mântuitor, aşteptau oamenii un Eliberator şi li s-a împlinit dorinţa atunci când S-a născut Mântuitorul, Care nu era un om de rând şi nu este un om de rând, ci este Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat şi om adevărat, născut din Preasfânta Fecioară Maria.

Şi acum haideţi să ne mai gândim la o bucurie mare, pe care o pomeneşte tot Sfântul Evanghelist Luca.

Ce v-am spus până acum, v-am spus cu referire la Sfânta Evanghelie de la Luca. Cei care citiţi Noul Testament – şi ştiţi că eu îi îndemn pe credincioşii care vin la mine să citească în flecare zi două capitole din Noul Testament – ştiţi că Sfânta Evanghelie de la Luca se sfârşeşte cu istorisirea înălţării la cer a Domnului Hristos şi cu ceea ce s-a întâmplat îndată după aceea.

Ce s-a întâmplat îndată după aceea? După ce Domnul Hristos Şi-a ridicat mâinile şi i-a binecuvântat pe cei care erau atunci de faţă la înălţarea Lui la cer, pe când îi binecuvânta, scrie Sfântul Evanghelist Luca, S-a îndepărtat de ei şi S-a înălţat la cer. Ucenicii, sub binecuvântarea Domnului Hristos, s-au închinat Domnului Hristos, pentru că binecuvântarea Domnului aduce închinarea omului. M-aş bucura să reţineţi lucrul acesta, că binecuvântarea Domnului aduce închinare» omului. Şi după aceea, ucenicii s-au întors în Ierusalim cu bucurie mare, deci nu numai cu bucurie, ci cu bucurie mare. Şi erau totdeauna în Templu, lăudând şi binecuvântând pe Dumnezeu. Aşa seric Sfanţul Evanghelist Luca în Evanghelia sa (cap. 24).

Deci binecuvântarea Domnului aduce închinarea omului, iar închinarea omului aduce laudă şi binecuvântare.

Este interesant de ştiut şi de reţinut că la Naşterea Domnului Hristos a fost bucurie mare, A fost vestită o bucurie mare şi la înălţarea Domnului nostru îisus Hristos. Bucurie mare care s-a împlinit şi atunci, şi din această bucurie mare a izvorât lauda şi binecuvântarea pc care au adus-o lui Dumnezeu ucenicii Mântuitorului, în Templul din ierusalim.

Acesta, să zicem, este cadrul în care au avut loc îndemnuri la bucurie ale Domnului Hristos, pe care le citim în cuprinsul Sfintelor Evanghelii. începutul îl avem în bucuria cea mare şi în bucuria pe care au avut-o mulţi de naşterea Sfanţului Ioan Botezătorul, începutul îl avem în bucuria cea mare de la Naşterea Domnului Hristos. şi încheierea este tot prin bucurie mare, la înălţarea Domnului Hristos.

Iată, iubiţi credincioşi, acesta este cadrul şi în cadrul acesta găsim mai multe îndemnuri date de Domnul Hristos la bucurie.

În Sfânta Evanghelie de la Matei, în capitolul 5, chiar la început, ni se prezintă fericirile pe care le-a rostit Domnul Hristos; şi după ce Domnul Hristos a zis de nouă ori „fericiţi”, a adăugat: „Bucuraţi-vă şi vă veseliţi, că plata voastră multă este în ceruri”. „Bucuraţi-vă şi vă veseliţi”’, deci să aveţi bucurie şi veselie, o bucurie prelungită. De ce? „Că plata voastră multă este in ceruri”.

Cu gândul la plata cea din ceruri, să ne bucurăm aici pe pământ şi noi, deşi cuvântul nu ne-a fost adresat nouă, ci a fost adresat celor care L-au auzit pe Domnul Hristos spunând acest cuvânt, dar pentru că ştim şi noi cuvântul acesta, care este veşnic cuvântul Domnului Hristos este veşnic -, înseamnă că şi nouă ni se adresează acest cuvânt: „Bucuraţi-vă şi vă veseliţi, că plata voastră multă este în ceruri”. Deci temei pentru bucuria noastră este răsplata cea din ceruri.

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here