În suflet este o rezervă potrivnică binelui

0
160
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

rezervaDomnul să vă mântuiască şi să vă miluiască! Săptămâna trudelor noastre a trecut, urmează alte trude, mai mici. Iată că am ajuns şi eu în rândul confesorilor. Eu nu sunt decât un martor. Dar cât de perceptibil putem simţi lărgimea îmbrăţişărilor multmilostivului Mântuitor, Care-l primeşte pe orice păcătos! Cele cinci răni ale Domnului răstignit nu sunt mari, dar în spatele lor se află încăperi nemăsurate. Oricât de multe persoane ar veni şi cu oricât de multe păcate, toţi se pot ascunde acolo.

Scrieţi-mi tot ce aveţi pe suflet, dar să nu credeţi că dumneavoastră sau eu sau altcineva poate să înţeleagă bine puterea şi semnificaţia celor ce vi se întâmplă. Dumnezeu este singurul Care le cunoaşte. Din partea noastră se cere doar o predare desăvârşită în voia lui Dumnezeu şi un strigăt adânc: Atotţiitorule, mântuieşte-mă!

 Vă temeţi să nu ajuneţi la egoism prin luare-aminte faţă de sine. Data trecută v-am scris despre practica luării-aminte. Începeţi să faceţi aşa şi nu vă temeţi. Egoismul se formează în urma succeselor văzute, neavând atenţia îndreptată spre intenţia lor. Dar cel ce se apleacă sincer cu luare-aminte asupra sa şi se statorniceşte în această lucrare, acela va începe de îndată să primească chiar de la el însuşi cele mai convingătoare lecţii de smerenie. Căci atunci se va descoperi câtă necurăţie se află pe fundul inimii. Gândurile, mişcările, dorinţele care se ivesc în fiece clipă din inimă – şi care nu sunt întotdeauna bune – vor mărturisi că inima nu este altceva decât o bubă cu puroi care răspândeşte o duhoare respingătoare. Acest simţământ va coborî adânc în suflet – şi unde mai este aici loc pentru egoism?

 Calea atenţiei faţă de sine este calea adevăratei smerenii şi este singurul drum spre aceasta. Chiar dumneavoastră îmi scrieţi: se iscă ceva potrivnic binelui. De unde se iscă? Tot din suflet. Care va să zică, înlăuntrul sufletului există o rezervă potrivnică binelui. Cum poate fi socotit acest suflet? De bună seamă că nu sfânt. Cine face doar fapte ascetice exterioare şi nu ia aminte la sine, acela într-adevăr ajunge să cadă în egoism. Face câteva metanii, şade şi cugetă: „Gata, ne-am trudit deja” – Chipurile, I-a făcut lui Dumnezeu un serviciu. Sau nu mănâncă pe săturate şi cugetă: aşa au făcut toţi sfinţii; adică s-a trecut deja în rândul sfinţilor… şi altele ca acestea. Nevoinţele exterioare sunt şi ele hotărâtoare, dar este primejdios să ne mărginim numai la ele. Aţi întâlnit la Sfinţii Părinţi expresia: făptuire şi judecată, în care ei contopesc toată truda pentru mântuirea sufletului? Este ca şi cum am spune: asceză şi luare-aminte. Iertaţi-mă! Vă doresc toate cele bune. Domnul să vă aibă în pază!

„Învățături și scrisori despre viața creștină” – Sf. Teofan Zăvorâtul

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here