În Rai omul nu ştia ce-i suferinţa

0
608
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

suferintaÎn starea lui dintâi, omul nu ştia ce-i suferinţa, nici trupească, nici sufletească, nici morală, spun toţi Părinţii.

Ei spun că în Rai omul avea parte numai de dulceată, de bucurie, de desfătare, de veselie duhovnicească şi fericire de nespus, necunoscând nici durerea, nici plăcerea.

Această stare era pe potriva integrităţii sale duhovniceşti, psihice şi fizice, nevătămate de nimic.

Sfantul Grigorie de Nyssia subliniază că sănătatea – psihică şi fizică – a omului, la început se datora vieţii sale virtuoase: “Neamul omenesc se afla odinioara în stare de sănătate, elementele sale fiind cumpănite prin raţiunea virtuţii”.

Starea în care a fost creat omul, spune el, nu avea capacitatea de a pătimi, adică de a avea patimi nu doar rele ci măcar fireşti, şi deci nici capacitatea de a suferi: “Această fiintă inteligentă, omul, opera şi imitatie a naturii dumnezeieşti fară amestec – căci în Cartea Facerii scrie despre el: după chipul lui Dumnezeu l-a facut – deci această fiinţă nu are întru sine nimic patimaş, nici muritor, din cea dintâi zidire – ca n-ar fi putut să fie chip al lui Dumnezeu dacă reprezentarea lui s-ar fi vădit contrară modelului de frumuseţe – ci patimile mai târziu au intrat in el, dupa cea dintâi zidire”.

Tâlcuind un text din Sfantul Grigorie de Nazianz, în care se vorbeşte despre goliciunea lui Adam în Rai,  Sfântul Maxim vede în aceasta armonia şi echilibrul trupului uman în acea prefericită stare, lipsită de contradicţii şi conflicte lăuntrice care duc la suferinţă.

Atunci omul nu era purtat încoace şi-ncolo de dispoziţiile trupului care-şi sunt contrare şi în lupta între ele, ci ramânea egal, fără revărsare şi readunare în sine.Căci nu era lipsit de nemurirea prin har şi nu avea stricăciunea împungându-l cu ţepuşele ei, ci avea o altă constituţie a trupului, cuvenită stării lui de atunci, alcatuită din dispoziţii neinvrăjbite şi simple.

De aceea era omul gol, nu pentru că era necarnal şi netrupesc, ci pentru că nu avea constituţia vârtoasă (de acum), care face omul muritor şi aspru.

“Dumnezeu nu vrea suferiţa omului”, Jean-Claude Larchet

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here