Castelul Bran – Locul unde istoria dezvăluie povești frumoase – Cadre de basm

0
107
Translate in

castelul branCastelul Bran – Locul unde istoria dezvăluie povești frumoase – Am petrecut noaptea muzeelor la Castel – Priveliști minunate, cadre de basm – Un castel ce păstrează farmecul de odinioară? – Cum se ajunge la Bran?

Noaptea muzeelor la Castelul Bran

Să iei o scurtă vacanță din când în când în locuri frumoase, cu peisaje de poveste și oameni calzi și primitori, este cea mai bună metodă să acumulezi energie și să îți reîmprospătezi forțele. Comuna Bran, aflată la 24 de km de Brașov, este locul ideal să simți puterea naturii, să-ți iei doza de inspirație, să primești idei noi. Gazda castelului cu același nume, Bran atrage turiști din întreaga lume, atât prin istoria pe care o poartă, cât și datorită imaginilor minunate pe care priveliștile sale le oferă.

În noaptea muzeelor, pe 19 mai, am vizitat Castelul Bran. Am avut intrare liberă ca în toate muzeele din țară cu ocazia acestui eveniment. Am aruncat un ochi și la prețul pe care ar fi trebuit să-l plătim într-o zi obișnuită de vizită și am aflat că micul nostru grup, de trei adulți și un copil (elev), ar fi plătit 130 lei. Ne-am bucurat, ce-i drept, de gratuitatea vizitei și am cumpărat de acei bani suveniruri. Am luat cărți, agende, un buzdugan miniatural fabricat în Toledo, suporturi de pahare, un breloc, un tricou. Am vrut ceva din fiecare dintre cele trei magazine ce se află în curtea și incinta castelului, numite „Contele”, „Regina” și „Rotonda”.

Reședința Reginei Maria – spațiul său primitor

Am ajuns în prejma castelului când participanții la ultra-maratonul montan Transylvania 100 soseau la linia de finiș. În curtea castelului și în incintă era atât de multă lume prezentă încât nu am avut timp să mă gândesc la poveștile înfricoșătoare ce învăluie această construcție. Poate, dacă aș fi fost un vizitator solitar în noapte, aș fi stat cu inima cât un purice, plăsmuind monștri înfricoșători, ca-n filme, la tot pasul. M-am gândit însă cu fiori la cei ce au trăit în acele timpuri între zidurile acum neprietenoase, reci și misterioase. Nu reușesc deloc să ilustrez și să creez din acele decoruri, încă atrăgătoare, o atmosferă intimă și un mediu plăcut, astfel încât să îți dorești să înnoptezi acolo, să trăiești în acest spațiu zile în șir.

Fotografiile din timpul reginei Maria arată Castelul Bran ca pe o reședință plăcută, iar obiectele, ornamentele te invită să-ți imaginezi povești de dragoste enigmatice și o viață de poveste. Regina Maria părea că se bucură din plin de acel loc, de interior și de împrejurimi. Într-o fotografie prezentă într-un ghid turistic privește zâmbind lebedele de pe lacul de lângă Casa de Ceai. Realitatea este acum alta, deși mobilierul din castel s-a păstrat. Eu, una, dacă ar fi să locuiesc acolo, fie și pentru o scurtă perioadă, nu aș putea numi nicicând un loc ca acela „acasă”. Probabil, în acele timpuri, înconjurat de familie, servitori, strajă, castelul avea farmecul său… Din povestea vieții reginei Maria reiese acest lucru. Orice fetiță s-a visat prințesă la un moment dat. Dar ideea mea de „cum e să fii prințesă și să trăiești la castel” nu se mulează pe acel loc.

castelul bran

castelul bran

Castelul Bran – un aer misterios

În această vizită, eu nu am reușit să văd decât un impunător și relativ vast castel în stil gotic care păstrează vag aerul de odinioară. Austria, Cehia, Germania, Franța au multe astfel de castele, în Austria multe funcționează ca restaurante. Dacă mergi cu autocarul spre Franța, multe opriri sunt la aceste foste reședințe ale vechilor nobili, care au fost reabilitate și îmbunătățite mult mai atent pe interior. Mărturisesc că acest lucru este pe gustul meu. Îmi place ideea de confortabil și proaspăt înăuntru și patina timpului pe exterior.

Mulți sunt de părere că acest castel păstrează specificul „Epocii de aur”, perioada de glorie, secolul XX. Atunci era reședință regală, iar imaginația Reginei Maria a transformat cetatea în locuință. A utilat-o cu tot ce era necesar, inclusiv apă curentă, electricitate și telefon (erau trei posturi telefonice). Pentru deplasarea reginei a fost construit un ascensor care lega castelul de parc. În castel, regina deținea un apartament compus din două saloane, dormitor, două camere de toaletă, hol și baie. Regele Ferdinand, principele Nicolae și principesa Ileana ocupau alte apartamente ale castelului. Carol al II-lea avea un apartament special în zilele când venea la vânătoare. Tot în acea vreme pe domeniul Bran au fost construite mai multe dependințe, Casa de Ceai, o casă pentru oaspeți, o locuință pentru personal, o bisericuță din lemn, garaje și grajduri. Multe dintre aceste clădiri au fost reabilitate și pot fi văzute și vizitate în prezent.

O cafea la Casa de Ceai

După periplul prin castel, ne-am oprit la o cafea cu frișcă pe terasa Casei de Ceai. Acolo, la un moment dat, am făcut cunoștință și cu o gazdă inedită, un câine blănos, prietenos. Era blând și s-a lăsat mângâiat cât am stat acolo. Pe lac nu am văzut lebede, însă vara trecută am observat câțiva nuferi minunați. Acum, fiind întuneric, nu ne-am mai plimbat pe aleile de lângă lac.

castelul bran

castelul bran

Cum se ajunge la Castelul Bran

Trebuie să vezi Castelul Bran măcar o dată în viață. La mine a fost a patra vizită în comună și a doua la castel. Este localizat la intrarea în culoarul Rucăr-Bran, pe drumul ce leagă Brașovul de Câmpulung. De acolo se pot vedea înălțimile Bucegilor și ale munților Piatra Craiului, cu peisaje de vis. Dacă mergi cu mașina, trebuie să știi că distanța față de București este de aproximativ 200 de km, iar de la Brașov (cu ieșire prin cartierul Bartolomeu) de mai puțin de 30 de km. Se poate lua un mijloc de transport în comun din Brașov. Sunt curse regulate pe ruta Brașov – Bran – Moieciu și retur. Autobuzele au plecări la fiecare 30 de minute în zilele lucrătoare, iar în weekend din oră în oră.

Dacă faci abstracție de pet-urile, pungile și hârtiile din râul paralel cu șoseaua și din poieni, excursia ta va fi una reușită, tonusul și starea generală se vor revigora și vei trăi experiențe frumoase, numai bune de împărtășit cu prietenii. Nu uita să iei un telefon sau un aparat de fotografiat și haine groase deoarece seara este răcoare. Aproape de natură și de divinitate, departe de viața încărcată a orașului, în acea oază de calm și liniște, vei face cunoștință cu o altă Românie, pe care o vei iubi mai mult, poate.

Te invit să citești și despre Poiana Narciselor.

Pentru mai multe povești despre călătorii te invit la rubrica Jurnal de călătorie.

Mihaela Mușetescu