Marea foamete din Basarabia, temă de dezbatere la Casa Filipescu-Cesianu

0
119
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

Igor Caşu - marea foamete din basarabia

Marea foamete din Basarabia anilor 1946 – 1947, ideologia, contextul şi economia morală, reprezintă subiectul unei conferinţe propuse de Muzeul Municipiului Bucureşti la Casa Filipescu-Cesianu.

Muzeul Municipiului Bucureşti propune în cadrul seriei de întâlniri Idei în Agora prezentarea “Marea Foamete din Basarabia, 1946-47. Ideologie, context şi economie morală”, o conferinţă de Igor Caşu, moderată de Sorin Antohi. Dezbaterea are loc marţi, la Casa Filipescu-Cesianu.

“La 100 de ani de la Marea Unire şi la 27 de la prăbuşirea URSS, Republica Moldova este practic integrată cultural cu România. După entuziasmele unioniste ale generaţiei ajunse la maturitate în comunismul de stat (Podul de Flori este metafora şi limita lor), scriitorii din jurul revistei Contrafort, echivalentul basarabean al Generaţiilor 80 şi 90, au construit de peste două decenii, în domeniul cultural centrat pe literatură şi arte, durabile poduri de idei şi forme, prefigurând o sferă publică româno-română transfrontalieră.

Astăzi, de la toate formele de muzică, arte vizuale şi coregrafie la toate ideile din ştiinţe şi la numeroase iniţiative civice şi politice, Basarabia este o prezenţă familiară şi pregnantă în România. După ce l-am invitat la Idei în Agora pe Andrei Cuşco, istoric strălucit format la Chişinău şi Budapesta (CEU), îl am oaspete acum pe Igor Caşu, istoric valoros din acelaşi grup, format la Iaşi. Fiecare dintre ei, alături de colegi şi prieteni de-ai lor ca Petru Negură, Diana Dumitru, Virgil Pâslariuc şi alţii, reprezintă o şansă pentru cultura şi ştiinţa de limbă română, pentru spaţiul românesc înţeles ca arhipelag global: România Mare 2.0.”, spune Sorin Antohi.

Igor Caşu detaliază elementele care fac din suferinţa basarabeană un caz aparte:

“Epicentrul foametei postbelice sovietice e format de teritorii care au cunoscut fenomenul în anii 1932-33, plus Basarabia şi unele regiuni din Siberia apuseană. Cele mai cumplite consecinţe la scara URSS – după indicatori precum mortalitatea excesivă şi cazurile de antropofagie – apar în Basarabia, în toată provincia, nu numai în părţile incluse în RSS Moldovenească.

Ce factori explică această realitate, dincolo de cel climateric şi de urmările războiului? Poate fi vorba de o răzbunare faţă de populaţia unei foste provincii a României interbelice, stat satelit al Axei în Al Doilea Război Mondial? De ce atunci judeţe cu o populaţie preponderent românească, Orhei, Soroca şi Bălţi, sunt mai puţin afectate de foamete? De ce Bucovina de Nord, un alt teritoriu pierdut de România după 1944, nu cunoaşte o mortalitate excesivă comparabilă cu cea a Basarabiei?

De ce alte teritorii reocupate de Armata Roşie, precum Ucraina de Vest şi Ţările Baltice, nu cunosc fenomenul foametei decât într-o mică măsură? Ce rol are în această ecuaţie nivelul de rezistenţă armată a populaţiei, dar şi structura economiei locale? De ce în raioanele din stânga Nistrului, colectivizate în interbelic, canibalismul şi alţi indicatori ai foametei sunt incomparabil mai mici decât în partea basarabeană a RSSM?

Ideologia şi contextul postbelic sovietic, european şi mondial sunt factori îndeobşte consideraţi determinanţi, care explică catastrofa umanitară sovietică, mai ales cea în teritoriul dintre Prut şi Nistru.

Dar cum explicăm diferenţele regionale, între sud, centru şi nord, şi, mai ales, cele din cadrul unuia şi aceluiaşi raion? Ce rol au economia morală şi cultura politică în perspectivă longue durée în profilarea acestor diferenţe? Acestea şi alte interogaţii conexe vor constitui substanţa acestei prezentări”.

Idei în Agora este un program dedicat analizei spiritului public; el este realizat de Muzeul Municipiului Bucureşti în parteneriat cu Asociaţia Orbis Tertius/ A Treia Lume.

Ana Grama