În paraclisul cel vechi al Sfântului Ioan Botezătorul, adică Prodromul, se află Sfânta Icoană Făcătoare de Minuni a Sfântului Ioan Botezătorul, cu o înălțime de 86 de centimetri, foarte veche, după cum spune tradiția din anul 1660. Icoana a fost îmbrăcată în argint de Domnitorul Moldovei, Grigore AL. Ghica, în anul 1853, când se zidea Sfânta Mănăstire Prodromul. Icoana Sfântului Ioan Botezătorul este așezată în rândul Icoanelor Împărătești.
În anul 1821, în timpul revoluției grecești, când turcii au intrat în Sfântul Munte și au jefuit Mănăstirile, o unitate militară turcească a ajuns la Prodromu. Intrând în Paraclis, pentru a-l jefui, au văzut că Icoana Sfântului Ioan Botezătorul are o privire severă și înspăimântătoare și îngrozindu-se au început să tragă cu pistoalele asupra icoanei. Gloanțele,însă în loc să vatăme icoana s-au întors înapoi, lovindu-i pe turci. Aceștia s-au înspăimântat și au fugit, lăsând Sfânta Icoană nevătămată.
În timpul construirii Schitului și a lucrărilor de reparații, această icoană a făcut numeroase minuni, iar Sfântul Ioan Botezătorul este ocrotitorul cel tare a monahilor prodromiți.O dată a căzut un muncitor de la streșina bisericii, înălțimea era de 8 metri, și în cădere a văzut pe Sfântul Ioan Botezătorul, care-l ținea de mână, astfel încât nu a pățit nimic când a ajuns în contact cu pământul. Mai mult,chiar, s-a ridicat imediat de jos și a urcat înapoi pe schelă, continuându-și lucru.
Altă dată, s-a rupt schela pe care se aflau pietre pentru zidit, la o înălțime de 12 metri, astfel încât toate pietrele au căzut peste do părinți, ieromonahul Calinic și monahul Lazăr, care a fost acoperit desăvârșit de o grămadă mare de bolovani. Când au fost îndepărtate pietrele, părinții i-au găsit vii și nevătămați. Părintele Lazăr a spus că l-a chemat pe Sfântul Ioan Botezătorul în ajutor, când a văzut căzând schela cu bolnavii peste el și îndată a simțit că-l acoperă cineva, pentru a nu fi lovit și strivit de pietre.
De asemenea, când călătoreau părinții mănăstirii, cu bărcile și vaporașul pe mare, în cazuri de primejdie și furtună, se rugau Sfântului Ioan Botezătorul și citeau Acatistul lui, iar Sfântul Prooroc și Înaintemergător grabnic le venea întru-ajutor. De mai multe ori părinții cei duhovnicești au văzut că Sfântul Ioan Botezătorul stă la cârma vaporului, conducându-l spre țărm. Mănăstirea are în fața sa cea mai sălbatică și periculoasă mare, dar Sfântul Ioan,în tot timpul și în tot locul îi păzește pe călugări.Nu mai un lucru li se cere monahilor. Ca să-și împlinească datoriile lor călugărești: canonul de rugăciune și metanii, să aibă dragostea creștină între ei să fie smeriți și postitori, să facă ascultare unde sunt rânduiţi, păzind dreptatea și sfințenia, ca niște adevărați ucenici ai Sfântului ai cărui nume de „ Prodromiți” îl poartă, iar pentru cele trebuincioase are Sfințenie sa grijă.
„Icoană nefăcută de mână omenească Prodromița Sfântul Munte Athos”, Editura: Panaghila, Colecția „ Rugul Aprins”
Jurnal Spiritual [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”] [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]
