Iată cum lucrează Dumnezeu!

0
958

dreptatea-lui-dumnezeu-pastreaza-buna-randuiala-a-lucrurilor– Cum ar trebui să trăim „cu rânduială”?

– Rânduiala este calea cea dreaptă, calea care-ți convine ție şi convine semenilor tăi. Este un fel de înţelegere mutuală a oamenilor care trăiesc în acelaşi grup social. În virtutea rânduielii avem şi-o rânduială de la Dumnezeu. Adică Dumnezeu ştie ce face cu fiecare om, nu în sensul că l-a predestinat, dar în sensul că Dumnezeu l-a ales şi chiar la vremea în care omul este conştient. Vreau să-l readucem în atenţie pe Sfântul Apostol Pavel, care a fost la început Saul şi care crunt i-a prigonit pe creştini, participând ca martor activ la uciderea Sfântului Arhidiacon Ştefan. A trebuit să descoperim, mai târziu noi, dar mai întâi el, că, de fapt, de atunci Dumnezeu îl alesese şi-l lăsa să-i persecute pe creş­tini, pentru ca să spună mai târziu cu smerenie: „Eu nici nu sunt vrednic să mă numesc apostol, ca unul care a pri­gonit Biserica lui Hristos”. Dar această smerenie îi dădea o măreţie şi o forţă extraordinară, care a făcut din el marele Pavel. Aşadar, Dumnezeu l-a osebit din alţi oameni, adică i-a hărăzit un rol de care era sau nu conştient, de care, însă, şi-a dat seama mai târziu. Noi, orto­docşii, credem în această rânduială, în această voinţă a lui Dumnezeu, care nu înseamnă neapărat predestinare, pentru că rămâne şi liberul tău arbitru.

Dumnezeu l-a creat pe om liber, pentru că libertatea este unul dintre atri­butele divine şi Dumnezeu respectă această libertate, aşa cum le-a respectat-o primilor oameni. Le-a spus: „Mâncaţi din toţi pomii raiului, dar din acesta să nu mâncaţi!”,, însă nu a pus în jurul pomului un gard de sârmă ghimpată sau un zid, care să-l facă inaccesibil. „Dar dacă tu, în virtutea libertăţii tale, vrei să-Mi calci porunca, mănâncă, dar suporţi con­secinţele”! Şi le-a suportat, adică liber­tatea i-a lăsat-o întreagă, nu s-a atins de ea. Atunci când îngerul lui Dumnezeu a coborât în Nazaret, la Sfânta Fecioară Măria, ca să-i aducă Buna Vestire, i-a adus şi-o întrebare, adică a fost momentul în care Dumnezeu a consultat voinţa şi libertatea Sfintei fecioare. Nu era foarte simplu pentru ea să devină Născătoare de Dumnezeu. Şi, la aceste consultări, Maria i-a răspuns prin acele cuvinte celebre: „Fie mie după cuvântul tău”, în clipa aceea s-a produs zămislirea, în clipa în care libertatea Fecioarei şi-a exprimat opţiunea pentru invitaţia pe care i-o făcea Dumnezeu prin înger. Ar fi avut posibilitatea să spună: „Nu, nu sunt vrednică! E prea greu pentru mine! Doresc o altfel de viaţă!” fără să fi fost osândită de Dumnezeu. Aici a ascultat de dorinţa lui Dumnezeu şi a spus: „Fie”. Acest „Fie” este acordul dintre voinţa omului şi voinţa lui Dumnezeu.

Nu sunt convins că trebuie numit destin acest drum al omului în viaţă, ci doar o rânduială, prin care omul se pune de acord cu Dumnezeu. Omul are imense posibilităţi să-şi rânduiască viaţa cum crede, dar este bine ca felul în care îşi rânduieşte el viaţa să fie întotdeauna în acord cu ce ştie el despre voinţa lui Dumnezeu. Vă pot spune, cu mâna pe inimă, că sunt rele în viaţă pe care le socotim rele, dar care, de fapt, sunt bune. De exemplu: eu, în biografia mea, număr şi unsprezece ani de vieţuire în SUA şi Canada, în cadrul episcopiei misionare. Ei bine, eram cu stigmat, eram anticomunist, ieşisem din închisoare. Ce poate fi mai rău în viaţa unui om decât anii de temniţă? Dar ştiţi care mi-a fost certificatul de intrare liberă într-o tară eminamente anticomunistă, cum este America? Certificatul de eliberare din puşcărie! Acesta dovedea că pot intra fără nicio problemă în lumea liberă. Adică ceea ce mie îmi certifica ani de suferinţă şi ceea ce poate fi mai rău pentru un om, îmi deschidea un drum către o nouă experienţă de viaţă. Atunci am zis: „Doamne, îţi mulţumesc pentru toate câte mi-ai dat, căci, dacă nu aş fi avut acest certificat, nu aş fi avut libera intrare!” Iată cum lucrează Dumnezeu!

Tu crezi că te-a pândit o nenorocire când Dumnezeu a abătut o pedeapsă asupra ta? Dar nu ştii când această ex­perienţă, pe care tu o califici drept rea, se va dovedi bună pentru propria ta viaţă, în virtutea aceleiaşi rânduieli pe care Dumnezeu a făcut-o cu tine.

Rugăciunea, izvor de putere în încercările vieţii, Mitropolitul Bartolomeu Anania

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here