Ia romanească, între simbol și brand

Ia românească și tradiția satului românesc

0
1833

ieiIa românească și tradiția satului românesc

Ia românească este mai mult decât un obiect vestimentar. Ea reprezintă simbolul spiritului autohton, reprezintă istoria şi povestea neamului românesc. Ia poartă în ea un mesaj strămoşesc iar noi românii suntem datori să-l păstrăm şi să-l descifrăm. Fiecare ie poartă cu ea propriul ei mesaj întipărit prin măiestria celei care a purtat acul cu aţă. Femeia este cea care coase ia cu sufletul ei nemuritor ,cu multă măiestrie şi pricepere. Fiecare împunsătură de ac trece prin zâmbetul,

Cusutul iei se făcea în secret pentru a nu se fura modelul de la o fată la alta

Elementele de bază din compoziţia iei sunt umărul (cusătură care uneşte mâneca de părţile din faţă şi spatele iei). Încreţul, altiţa (bandă lată, bogat decorată pe mânecă care este elementul de bază al modelului. Și care nu se repetă în nici o parte a iei, râurile (benzi drepte sau oblice pe piept şi mâneci) şi bibelurile sau cutele (cusături de îmbinare a bucăţilor de material). Ea era confecţionată din pânză albă ,bumbac ,în sau borangic şi era împodobită cu mărgele şi broderii la gât şi la mâneci.

Croiala este relativ simplă: un dreptunghi de pânză, tăiat rotund în jurul gâtului şi întărit cu şnur răsucit

Mânecile sunt de cele mai multe  ori încreţite la umeri cât şi la încheieturile mâinilor. Tehnica decorării iei s-a transmis de la mamă la fiică, conservându-se astfel tradiţia.

Culorile folosite la broderie erau în două – trei nuanţe cromatice, dar se broda şi cu o singură culoare, de obicei negru. Femeile căsătorite şi cele în vârstă purtau culori mult mai reţinute. Negru şi maro, iar modelele erau mai modeste şi mai simple. Fetele tinere purtau motive mult mai colorate.

Deşi nu se poate afla cu exactitate o dată a apariţiei iei se spune că aceasta a fost purtată mai întâi în cultura Cucuteni

Motivele erau stilizate, reprezentând forme geometrice sau diferite modele inspirate din natură. În partea de sud a ţării erau purtate ii ţesute cu borangic. Acestea erau ornate atât la gât cât şi la mâneci cu mărgele. În partea Moldovei se cuseau iile “cu spic” care se purtau în cadrul nunţilor. Alte modele cunoscute sunt cele cu garofiţă, cu creasta cocoşului, dar şi cu flori de măr. Lalele, bujori, trandafiri, tufănele chiar şi ghimpi iar pe plan secund fiind modelele geometrice.

În regiunile de nord a ţării, sunt specifice iile în culori vegetale dar reci, predominând albastru

Verdele centrului  îi este specific ornamentul geometriei în timp ce în sud predomină culorile mai calde. O ie cu romburi simbolizează fertilitatea. În Moldova, cea mai frecvent întâlnită cusătură este motivul râurilor oblice. În sud femeile îşi brodau de regulă cămăşile cu râuri în şiruri verticale. Pe ambele părţi ale Oltului se poartă râuri”înfurcaţi”asemănători cu ramurile unui copac care se unesc într-un punc comun. În Moldova şi Oltenia întâlnim cămaşa cu altiţă. Acesta se caracterizează prin broderie în zona umărului. Motivele decorative şi panglicile negre sunt caracteristice cămăşii din zona Silişte. Care se mai numeşte şi ia cu ciocănele, iar în Maramureş ornamentul de pe umăr este asemănător unui fagure. În Transilvania ia se distinge printr-o fâşie ornamental denumită umeraş.

Iar în zona Hunedoarei se confecţionează cămaşa cu tăblie, un model fără mâneci încreţite, însă complex decorate

Ia românească a fost şi este sursă de inspiraţie pentru diferiţi artişti. Simplitatea şi frumuseţea acestui veşmânt a atras şi continuă să atragă mari creatori de modă ai lumii şi diferiţi pictori. Un astfel de exemplu este Henri Matisse, care a realizat celebrul tablou „La blouse roumaine”. Dar şi alte tablouri având ca principală tema ia românească. Un alt exemplu este Daniel Rosenthal, fiind cel care o înfăţişează în tabloul „România revoluţionară” pe Maria Rosetti, de origine engleză. Și soţia lui C.A. Rosetti, purtând năframă şi ie.  Simplitatea şi frumuseţea acestui veșmânt a atras şi continuă să atragă marii creatori de modă ai lumii.

Yves Saint Luarent a fost cel care s-a inspirat din operele şi tablourile lui Matisse

Iar în anul 1981 a creat colecţia de toamnă/iarnă numită la fel ca celebrul tablou „La blouse roumaine”. Printre alţi creatori de modă care au realizat colecţii în jurul acesteia se numără: Jean Paul Gautier, Oscar de la Rentă, Agatha Ruiz de la Prada sau Philippe Guilet.

Pe 17 mai 2013, Institutul Cultural Român din New York a inaugurat seria evenimentelor reunite sub genericul ”La blouse roumaine”. Prin care dorea promovarea identităţii culturii româneşti în spaţiul nord American. În acelaşi sens, comunitatea online ”La blouse Roumaine”a propus ia ca brand de ţară. Și a organizat pe 24 iunie 2013, odată cu sărbătoarea Sânzâienilor, prima zi Universală a Iei.

Apopei Roxana

Jurnal Spiritual

V-ar mai putea interesa şi aceste articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here