Gustări rapide şi stresul asociat cu digestia

0
101

gus0Ce cred oamenii că sunt micile gustări

Oamenii adoră să ronțăie ceva. Ei apelează la gustări fie pentru că le este foame, fie dintr-o obişnuinţă personală sau socială. Experţii susţin că este recomandabil să mâncăm la fiecare câteva ore. Ei afirmă că mesele dese, cu cantităţi mai mici de mâncare au efecte benefice asupra sănătăţii noastre. Mai mult, insistă asupra faptului că aceste gustări menţin constant nivelul de zahăr în sânge şi cresc productivitatea muncii.

Din păcate, experţii se înșeală.Toate aceste afirmaţii nu sunt adevărate. Ele nu au fost niciodată adevărate. Să ne oprim o clipă şi să analizăm ce se întâmplă cu corpul atunci când mâncăm prea mult sau prea des. De altfel, gustările nu sunt altceva decât nişte mese obişnuite, dar ceva mai reduse cantitativ.

Ce se întâmplă în realitate?

Alimentaţia induce organismului o stare de stres, căci presupune un proces de digestie. Digestia este un proces fiziologic complex prin care alimentele introduse în organism sunt transformate treptat în substanțe asimilabile. Moleculele alimentelor trebuie descompuse, transportate şi reasamblate în forme energetice noi, care să poată fi folosite de organism. Substanţele inutile trebuie depozitate sau eliminate.

Ori de câte ori mâncăm, noi apelăm la depozitul nostru energetic. Dacă energia furnizată de alimentele digerate nu înlocuieşte cu dobândă energia împrumutată, ajungem să suferim de un deficit energetic.

Organele vitale au o capacitate şi o rezistenţă limitate. Ele necesită odihnă între mese. Dacă nu li se asigură această odihnă în mod regulat, ele sunt supuse unui stres îngrozitor. Alimentaţia între mese sau la intervale de timp mai dese de patru ore conduce la pierderea capacităţii de regenerare a organelor vitale şi a glandelor.

Stresul alimentar conduce la o epuizare a organelor. Epuizarea este echivalentă cu o incapacitate de a mai funcţiona. Organele ajung astfel să îmbătrânească împreună, unele după altele, la fel ca într-o reacţie în lanţ. Acest scenariu este valabil inclusiv dacă alimentele sunt încărcate cu o energie pozitivă şi bogate în substanţe nutritive.

Trei dintre factorii cei mai importanţi care afectează procesul digestiv sunt: cantitatea, calitatea şi frecvenţa.

Stresul

Stresul alimentar creează o serie „involuntară” de reacţii în interiorul corpului, întrucât acesta nu are altă alternativă decât aceea de a procesa materiile prime pe care le-a primit – chiar dacă acest proces se dovedeşte în detrimentul său. Atunci când este hrănit prea mult, prea des, sau când este forţat să prelucreze alimente nesănătoase, corpul nu are de ales decât să-şi facă datoria, chiar dacă nu beneficiază de pe urma acestor procese.

La fel ca şi alimentele nesănătoase, aceste gustări rapide supraîncarcă organele vitale cu deşeuri. Prin urmare, dezechilibrează sistemul hormonal, distruge vitalitatea, afectează producţia de enzime. Ele generează un proces de îmbătrânire. Euforia mentală merge mână în mână cu dezechilibrul, cu lipsa de realism. Alimentele toxice, cafeaua, drogurile de toate felurile şi atât de popularii suplimenţi contribuie din plin la această euforie.

Efecte negative

Boala este o manifestare a stresului, o confirmare a procesului de îmbătrânire, o manifestare a celei de-a patra dimensiuni în interiorul lumii tridimensionale a omului. Îmbătrânirea şi boala sunt rezultatul incapacităţii noastre de a gestiona corect depozitul de energie de care dispunem. Moartea este un faliment energetic, iar starea de euforie mentală o inflaţie energetică. Aceasta din urmă reprezintă călcâiul lui Ahile al omului modern, căci are la bază o gândire pozitivă nerealistă şi un mod de viaţă dezechilibrat. Procesul de îmbătrânire şi trecerea timpului se pot opri, cu condiţia să renunţăm la această euforie mentală şi să ducem un mod de viaţă simplu şi corect.

”Cum poate fi inversat procesul de îmbătrânire” , John Thomas

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here