Produsă de virusurile gripale, este boala foarte uşor transmisibilă a căilor respiratorii. Epidemiile apar în lunile de toamnă – iarnă, din noiembrie până în februarie. Aşadar, aflăm ce este, ce presupun complicaţiile ei, cum se manifestă şi ce avem de făcut în vederea prevenţiei ori tratării.
Gripa se transmite de la omul bolnav, pe cale aeriană, direct prin tuse sau strănut, ori indirect, prin obiecte contaminate (batiste, veselă, mâini). Perioada contagioasă începe cu 2-3 zile înainte de apariţia simptomelor.
Primele semne de boală pot urma după 1-3 zile de la expunere, iar severitatea poate să varieze de la simptome minore la forme severe, precum insuficienţă cardio-respiratorie sau encefalită.
Simptomele gripei uşoare sunt confundate cu cele ale guturaiului (răceala), care este produs de alte virusuri şi are evoluţie mai uşoară, în cazul răcelii, debutul este mai lent, cu strănut, nas înfundat, febră de intensitate mică, secreţii nazale, durere în gât şi tuse.
Manifestări
Febră de 38 – 41 grade C, cu debut brusc în primele 24 de ore şi care scade în 2-3 zile, dar poate persista o săptămână; frisoane, migrene, dureri de cap, dureri şi usturimi la mişcarea ochilor; dureri musculare şi articulare; slăbiciune; lipsa poftei de mâncare; tuse uscată; nas înfundat; voce răguşită şi dureri în gât.
Persoanele cu grad de risc şi posibilele complicaţii îmbolnăvirile severe şi complicaţiile gripei apar de regulă la grupuri de persoane cu risc crescut, precum: persoane cu vârsta peste 65 de ani ori/ şi cu afecţiuni cronice (diabet zaharat, deficit imunitar, boli cronice respiratorii, boli cardiovasculare, obezitate) – la aceşti pacienţi, infecţia gripală poate determina decompensarea, uneori ireversibilă, a bolii cronice; copii mici; femei gravide.
Complicaţiile gripei pot fi pulmonare – pneumonia virală, bacteriană sau mixtă; agravarea unei bronşite cronice ori a astmului şi extrapuimonare – afectare musculară (miozita – manifestată prin dureri musculare intense la atingere uşoară); complicaţii cardiace (miocardita, pericardita sau decompensarea unei insuficienţe cardiace preexistente); complicaţii ale sistemului nervos (encefalita, mielita, nevrite).
În cazul gripei necomplicate, boala se remite în 2-5 zile şi se tratează la domiciliu. Tratamentul este simptomatic şi include administrarea de antitermice şi antialgice pentru febră şi ameliorarea durerilor, dar şi de antitusive dacă tuşea este frecventă, şi desigur, repaus la patşi hidratare intensivă. Antibioticele pot fi recomandate de medic numai în complicaţii bacteriene.
Atenţie!
Gripa severă şi cea complicată se tratează în spital. Semnele care atrag atenţia asupra unei complicaţii sunt: febră care persistă peste o săptămână sau care reapare după o perioadă de ameliorare, respiraţie dificilă, modificări ale stării de conştienţă ori semne neurologice.
Cum poate fi evitată gripa?
Fiind uşor transmisibilă, se cere evitarea contactului cu persoane bolnave (acestea trebuie izolate de restul familiei într-o cameră aerisită şi încălzită) şi a aglomerărilor umane, spălarea frecventă a mâinilor, scoaterea copiilor bolnavi din colectivitate.
Cea mai eficientă metodă de prevenire este vaccinarea antigripală, care protejează numai faţă de virusurile gripale circulante în sezonul respectiv. Vaccinarea este recomandată oricărei persoane cu vârsta mai mare de 6 luni şi este indicat să se efectueze în perioada preepidemică, adică în intervalul 15 octombrie – 31 decembrie. Singurele contraindicaţii sunt alergia la proteine din ou şi afecţiunile acute febrile (până la remiterea simptomelor).
Dr. GABRIELA SPĂLĂŢELU – Medic specialist medicină internă, Clinica de Diagnostic Grai
Din revista Dona Info nr. 54
.){kind=link}