Greșeala iertată

rugaciune

„Un frate i-a zis unui bătrân sfânt:
– Am săvârșit un mare păcat și vreau să mă pocăiesc trei ani.
Bătrânul i-a zis:
– Este prea mult.
– Măcar un an!
– Și atât e mult.
– Atunci, patruzeci de zile să fie de ajuns?
– Și atât e mult – a zis bătrânul. Cred că dacă omul se va pocăi din toată inima și nu va mai păcătui, Milostivul Dumnezeu și după trei zile îl va ierta.”
„Apa vieții – 300 de istorioare cu tâlc duhovnicesc”, Editura Sophia, 2016

Dumnezeu vede și greșeala și căința noastră. „Errare humanum est sed perseverare diabolicum” – Să greșești este omenește, dar să persiști în greșeală este diabolic. Îți pare rău și te rogi să fii iertat, iar gândul tău îi este suficient lui Dumnezeu, El nu îți cere să trăiești în regrete. Fiecare zi pe care ți-o dăruiește este pentru a te bucura de viață, pentru a trăi experiențe noi prin care poți îndrepta și erorile comise. De multe ori, propria conștiință ne îndeamnă să ne aplicăm nouă înșine pedepse mult mai mari decât ne-ar pretinde Dumnezeu. Așa că, nu trebuie să te pocăiești trei ani, trei zile sunt de ajuns. Important este să nu repeți la nesfârșit aceeași greșeală, dacă o conștientizezi nu o perpetua. Greșești când faci ceva greșit voluntar, cu intenție, greșești când repeți greșeala senin, fără păreri de rău și fără a-ți cere iertare. Doamne ajută!

Mihaela Mușetescu