Giurgiu, teritoriul cu numeroase vestigii

0
331

Există numeroase voci care acordă României titlul de cea mai bogată țară din lume. Această distincție este oferită datorită frumuseților acestui ținut și a comorilor ce se găsesc pe întreg teritoriul țării.

GiurgiuUna dintre locațiile celebre datorită unicității este și teritoriul actual al județului Giurgiu, pe teritoriul căruia s-au găsit numeroase vestigii care atestă existența vieții pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri. Foarte bine reliefat aici este Neoliticul, reprezentat prin descoperirea urmelor unor așezări (în arealele localităților Frătești, Malu, Căscioarele ș.a.) aparținând Culturii Gumelnița (mileniile IV-III î.Hr.).

O altă relatare a locului  este și epoca bronzului, ilustrată prin descoperirile ce aparțin culturilor Glina (secolele XVIII-XVI î.Hr.) și Tei (1900-1300 î.Hr.), descoperiri ce sunt caracteristice unei populații sedentare de agricultori.

Marea așezare fortificată de la Popești (secolele II-I î.Hr.) datează din vremea geto-dacilor, locație ce a fost identificată ipotetic cu Argedava — important centru politic și reședința unei căpetenii geto-dace (probabil a formațiunii politice din rândul căreia s-a ridicat regele Burebista).

Cucerirea (105-106) și, apoi, ocupația romană (106-271/275) și-au pus amprenta pe o parte din aceste meleaguri. Astfel, urmele unui val roman de pământ, ce venea dinspre valea Oltului pe la sud de Alexandria, au fost identificate în arealul comunei Greaca, subliniază Agerpres.

Existența unor puternice așezări omenești (cu populații stabile) pe aceste meleaguri este dată de prezența dovezilor materiale și scrise. Așadar, înaintea năvălirii popoarelor migratoare din perioada secolelor III-VII. populația daco-romană și apoi, românească, au lăsat urme de viață materială, aparținând Culturii Dridu (secolele VIII-XI), descoperite la Giurgiu, Izvoarele (secolul VIII) ș.a.

În perioada cristalizării poporului român, în regiunea centrală a Câmpiei Dunării a luat naștere una dintre primele formațiuni statale românești — ‘Vlașca’ (nume de origine slavă), care înseamnă ”Țara Vlahilor”. Organizarea administrativă sub formă de județ datează din secolul al XIV-lea, spre sfârșitul căruia domnul Mircea cel Bătrân (1386-1418) a construit o cetate la Giurgiu, pe ruinele unei fortificații romano-bizantine. Cucerită de otomani în veacul următor, aceasta, orașul (reședință domnească și a județului) și teritoriul pe o rază de 10-15 km au constituit o raia, cap de pod la nordul Dunării, vreme de peste 400 de ani. În aceste condiții, reședința județului a fost mutată în alte localități, ne spun cercetătorii.

telegraf-stilpiNumeroase locuri din întinderea actuală a județului Giurgiu au o rezonanță istorică, ele amintind de luptele purtate de români pentru apărarea independenței țării.

Astfel, la 14-15 ianuarie 1595, frații Radu, Preda și Stroe Buzescu, aflați în fruntea unor detașamente curajoase, înfrâng, la Putineiu și Stănești, tătarii care invadaseră țara. La 13 august 1595 are loc bătălia de la Călugăreni dintre armatele otomane, conduse de marele vizir Sinan Pașa, și cele românești conduse de Mihai Viteazul, bătălie încheiată cu o categorică biruință a românilor, iar la 15-20 octombrie același an, la Giurgiu, Mihai Viteazul, sprijinit de forțele toscane, a obținut o importantă victorie asupra trupelor otomane invadatoare, cucerind pentru scurt timp cetatea, iar Sinan Pașa a fost destituit din postul de mare vizir”, ne informează Mediafax.

De-a lungul timpului, lucrurile au evoluat, iar teritoriul actual al județului Giurgiu a fost întemeiat ca entitate de sine stătătoare 23 ianuarie 1981, prin desființarea județului Ilfov și modificarea limitelor județului Ialomița. Unii afirmă că acest județ este cea mai tânără unitatea administrativ-teritorială a țării.

Motiv de mândrie pentru locuitorii orașului Giurgiu este și faptul că aici s-au realizat o serie de premiere în domeniul transporturilor și telecomunicațiilor. De pildă, de aici datează primul vas comercial sub pavilion național (”Marița” — 1833), prima linie de telegraf din Țara Românească (1854), prima navă militară (”România” — 1864), prima linie ferată sub administrație feroviară românească (1869), primul pod construit în curbă din Europa (Podul Bizetz — 1905), prima linie de ferry-boat (1940), primul pod între România și Bulgaria (Podul Prieteniei — 1954).

Turnul-Ceasornicului-ieri-si-aziÎnregistrate oficial pe lista Monumentelor Istorice sunt peste 300 de obiective ale Giurgiului, dintre care aproximativ 40 sunt considerate de valoare națională, după cum urmează: fortificațiile de la Giurgiu (Cetatea din Insulă, Tabia și Turnul Ceasornicului); mănăstirea Comana ctitorită de Vlad Țepeș în 1461, ca o mănăstire-cetate; ansamblurile feudal-eclesiastice de la Mironești, Herești, Dobreni și Florești-Stoenești; fostele mănăstiri de la Găiseni, Căscioarele și Gostinari; vechile biserici din Grădiștea, Roata de Jos, Novaci, Popești și Mihăilești; ansamblul de la Crucea de Piatră. 

Alexandra G.

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here