Casa Ghica -Grădișteanu de pe Calea Victoriei

Casa Ghica -Grădișteanu, monument istoric

0
34
Casa Ghica -Grădișteanu
Casa Ghica -Grădișteanu

Casa Ghica -Grădișteanu, monument istoric

Casa Ghica -Grădișteanu- Pe vremea când americanii primeau cadou Statuia Libertăţii, în Bucureşti, la intersecţia dintre Calea Victoriei şi strada Nicolae Iorga, începea construcţia Casei Ghica-Grădişteanu. În prezent este considerată  un monument istoric şi arhitectural ce îmbină stilul eclectic cu elementele renascentiste.

Grădiştenii erau o familie înrudită cu toată nobilimea din Ţara Românească şi Moldova, afirma Neagu Djuvara. Aceste lucruri le notează în cartea sa Ce au fost „boierii mari“ în Ţara Românească? Saga Grădiştenilor (Editura Humanitas, 2011)Familia Grădiştenilor provenea din zona Grădiştea (judeţul Giurgiu de astăzi) şi de-a lungul timpului membrii ei au avut funcţii înalte, dregătoreşti. Imobilul situat la intersecţia actualelor străzi Nicolae Iorga şi Calea Victoriei a fost construit în 1884, la cererea boierului Constantin Ionaş Grădişteanu.

Casa a fost realizată de arhitectul Jules Berthet

Planul casei Ghica- Grădișteanu a fost realizat de către Jules Berthet, un arhitect francez născut în Elveţia, iar construcţia a fost realizată de arhitectul francez Louis Blanc. Deoarece nu aveau copii, soţii Grădişteanu au lăsat casa moştenire Mariei Grădişteanu, sora lui Constantin, căsătorită cu Scarlat Ghica. Căsătoria dintre cei doi a dat şi denumirea casei din prezent, Ghica-Grădişteanu. În perioada 1895-1898, imobilul suferă transformări. Tot din aceeaşi operă aflăm că imobilul Ghica- Grădișteanu a fost îmbogăţit la interior cu decoraţiuni cu o valoare inestimabilă.  La exterior a fost păstrat planul lui Berthet. În urmă restaurării au apărut plafoane casetate şi pictate, lambriuri, scări interioare monumentale şi vitralii.

Casa a fost frecventată de  aristocrați si diplomați

După o lungă perioadă în care locul a găzduit cele mai sofisticate baluri şi în care i-au trecut pragul nenumăraţi artistocraţi şi diplomaţi, casa este naţionalizată de către comunişti în 1948. Ultimul proprietar fiind fiul Mariei, Şerban Grigore Ghica (1882 – 1958), căsătorit cu Aristiţa (fostă Stoenescu). În urma deciziei de naţioalizare, soţii Ghica sunt mutaţi într-un mic apartament de pe strada Frumoasă. Şerban, ultimul proprietar al casei, moare în urma unui accident vascular, iar Aristiţa (1884 – 1965), considerată o femeie vioaie, se îmbolnăveşte de Parkinson.

Fiii au fost educați de un preot

Casa Ghica -Grădișteanu- Cei trei fii ai lui Şerban şi Aristiţa au fost educaţi de un preot catolic. Unul dintre cei trei copii, Ion-Grigore Ghica, a murit şi au rămas doar Constantin-Zamfir Ghica („Mimi Ghica”, 1918 – 2003), ce a dus o viaţă liniştită ca avocat.  Şerban-Alexandru Ghica („Bani Ghica”, 1919 – 2006), ce a fost inginer, internaţional de rugby, membru al Partidului Naţional Ţărănesc.

Familia recuperează imobilul după 1989

După naţionalizare, în Casa Ghica- Grădișteanu  se instalează Arbitrajul de Stat, iar mai târziu o instituţie de comerţ exterior. Familia recuperează imobilul după 1989. După 1990, casa este renovată şi devine sediul „Fundaţiei Ion Ghica”În anul 2000, casa este scoasă la licitaţie prin intermediul Agenţiei de Valorificare a Activelor Bancare. În prezent, imobilul poartă denumirea de Casa Dunării, fiind un simbol dedicat istoriei Dunării.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here