Compozitorul român George Enescu este lăudat de prestigiosul post britanic BBC, care îl compară cu compozitorul naţional britanic, Edward Elgar, care este mult mai puţin evidenţiat decât cel român.
„Dacă Marea Britanie ar avea un compozitor naţional, ar fi probabil Elgar. Însă comparat cu onoarea arătată răsfăţatului compozitor roman George Enescu, în ţara sa natală, Elgar se stinge în obscuritate, în Regatul Unit”, notează site-ul oficial al BBC Music Magazine.
George Enescu care a trăit între anii 1881 şi 1955, nu doar că apare pe una dintre bancnotele ţării, dar sunt şi câteva muzee care îi sunt dedicate, străzi denumite în onoarea sa, un festival care se desfăşoară în memoria sa, un aeroport numit după el şi chiar şi localitatea George Enescu, remarcă sursa citată.
Este dificil să îi judeci muzica în mod corect – să răzbaţi prin straturile de iconografie care au fost construite în jurul lui.
Fără îndoială, a fost o figură importantă a muzicii secolului 20. De altfel, sunt fotogragii în muzeul din Bucureşti care îl înfăţişează în concerte împreună cu David Ostrakh, luând cina cu Shostakovich şi sfătuindu-l pe tânărul Yehudi Menuhin.
De asemenea, sunt postere şi programe ale unor concerte în care a condus opere istorice ale lui Wagner. Însă muzica să – şi chiar şi numele său – sunt foarte puţin cunoscute în afară României. Şi, fără încurajarea venită din partea Festivalului George Enescu, opera sa ar rămâne în mare parte neredata.
Enescu s-a înscris la Conservatorul din Viena, în anul 1888, înainte de a merge la Paris, pentru a studia, în anul 1895, sub îndrumarea lui Jules Massenet şi Gabriel Faure. A devenit foarte cunosc pentru extraordinarul fel în care cânta la vioară, deşi visul său era să devină compozitor.
„Nu mă gândeam prea mult la vioară. Eram îmbătat de muzică şi nu performam la un instrument. Visam doar să compun, să compun şi din nou să compun”, a spus Enescu odată.
Cele mai cunoscute opere ale sale includ cele două rapsodii româneşti, din anul 1902, dar şi „Oedipe”. La aceasta din urma a lucrat timp de zece ani, completând-o într-un final în anul 1931. Festivalul George Enescu din acest an găzduieşte o rară reprezentaţie a acelei opere de artă.
Ulterior, George Enescu a devenit un important profesor de vioară. Printre elevii săi s-au aflat Yehudi Menuhin, Ivry Gitlis, Ida Haendel şi Arthur Grumiaux.
George Enescu s-a căsătorit cu Maria Rosetti, cunoscută drept prinţesa Cantacuzino. Ea a moştenit unul dintre cele mai generoase palate din Bucureşti – Palatul Cantacuzino. Cu toate acestea, compozitorul şi soţia sa au locuit într-o casă mult mai modestă, deşi la fel de frumoasă, aflată în spatele palatului. Atunci când Enescu a murit, văduva sa a scris un testament. In el, menţiona că locuinţa să devină parte a muzeului care celebrează viaţă şi realizările compozitorului.
Acesta era şi unul dintre favoriţii reginei Elisabeta a României, primit o listă lungă de onoruri.
George Enescu a murit în anul 1955, la Paris. El a părăsit România în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Festivalul care îi poartă numele se afla la cea de-a 21-a ediţie şi se desfăşoară în luna septembrie. Prima ediţie a avut loc la trei ani de la moartea compozitorului, în anul 1958.
Sursa: ziare.com
