Biograful operei lui Nicolae Steinhardt, despre Monahul de la Rohia: Este un reper al lumii contemporane

Prof.univ.dr. George Ardeleanu, lector la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, autor al lucrării „N. Steinhardt şi paradoxurile libertăţii” (ed. Humanitas), a afirmat, luni, la o întâlnire cu elevii Colegiului Naţional „Gheorghe Şincai” din Baia Mare că evreul N. Steinhardt, convertit la ortodoxie în temniţele comuniste din România, a lăsat o carte de căpătâi – „Jurnalul Fericirii” – despre efectele sistemului concentraţionar asupra gândiri umane, scrie Agerpres.

„Este momentul fundamental al biografiei lui Nicolae Steinhardt – cunoscut şi sub numele Nicolae de la Rohia – şi este episodul coagulant al cărţii sale fundamentale. Este, în acelaşi timp, unul dintre momentele cel mai luminoase ale gulagului romanesc. Convertirea lui Steinhardt nu seamănă cu marea convertire de pe drumul Damascului, acea convertire bruscă, ci o convertire lentă, cu multe momente de incertitudine, de căutari, cu momente în care se alternează entuziasmul cu scepticismul şi aşa mai departe. Tocmai această dificultate a convertirii pune în evidenţă autenticitatea ei”, a spus profesorul Ardeleanu.

Apropierea de creştinism

Cercetătorul operei lui Nicolae Steinhardt s-a convins, după mulţi ani de studii, confruntând texte şi documente, că apropierea de creştinism a românului-evreu cu înclinaţii literare n-a existat în copilărie, ci s-a declanşat după ce a ajuns în închisoare, fiind acuzat de uneltire împotriva regimului comunist din cunoscutul lot Noica – Pillat.

„Dacă citiţi Jurnalul Fericirii veţi afla acolo că semnalele apropierii lui Steinhardt de creştinism există încă din copilărie: sunetele clopotelor din Pantelimon, religia la Spiru Haret şi aşa mai departe. Eu am citit toate textele sale interbelice ca să văd dacă există semnale ale apropierii sale de creştinism. Ei, bine, nu am găsit nimic”, a declarat George Ardeleanu.

Monahul de la Rohia

Acesta a citit în faţa auditoriului un text definitoriu mai puţin cunoscut despre anii 2000, apărute în lucrarea „Monahul de la Rohia: N. Steinhardt răspunde la 365 de întrebări” (ed. Humanitas), care se apropie de realităţile lumii contemporane.

„Groaznic. Ca triumful haimanalelor, haidamacilor, teroriştilor, fanatismului fundamentalist. Ţările occidentale devenite ori pe cale de a deveni vasalele statelor din Orientul Apropiat. O anarhie feudală bazată pe violenţă, brutalitate, neruşinare şi înrobirea popoarelor civilizate bolnave de angelism şi laşitate (…), un coşmar de pe acum în curs de înfăptuire. Asta cât priveşte statele. Cât priveşte indivizii, ei se vor împărţi în două clase: a purtătorilor de revolver şi a nepurtătorilor. Primii vor fi oameni liberi (în sens feudal), ceilalţi vor deveni iobagi. Curajul şi arma vor fi criteriile: resemnaţii, fricoşii, sedentarii vor constitui noua clasă servilă. Vor fi şi asociaţii de oameni liberi (bande, gang-uri), care vor juca rolul noii nobilimi, noilor stăpâni”, arată N. Steinhardt, în pasajul făcut public de prof.dr. George Ardeleanu.

Convertit în închisoare

Convertit la ortodoxie în închisoare, Nicolae Steinhardt, îndrumat de prietenul său, filosoful Constantin Noica, a optat pentru monahism şi a fost primit în anii ’80, în obştea Mănăstirii Rohia din Maramureş, deşi Securitatea n-ar fi dorit aceste lucru. Riscul tunderii în monahism a fost asumat de actualul arhiepiscop al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, Iustinian Chira şi stareţul pe atunci al mănăstiri, Serafim Man.

Părintele Nicolae Steinhardt s-a stins din viaţă 30 martie 1989; el a murit în spitalul orăşenesc din Baia Mare şi a fost înmormântat la Mănăstirea Rohia.

Opera literară a monahului Nicolae

Editura Polirom din Iaşi în colaborare cu Mănăstirea Rohia editează întreaga operă literară a monahului Nicolae.

Evenimentul evocativ N. Steinhardt a fost organizat de prof. Adrian Sabău de la Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai” din Baia Mare şi a fost acompaniat de prezenţa arhiereului vicar al Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi Sătmarului, Justin Sigheteanul.

Ana Grama