Galileo Galilei, părintele științei moderne

0
507
Om de știință și filosof italian, Galileo Galilei a pus bazele fizicii moderne și astronomiei. El a construit, de asemenea, un telescop și susținut teoria heliocentrică a sistemului solar, dezvoltată de Nicolaus Copernic.

galileo1Galileo di Vincenzo Bonaiuti de’ Galilei s-a născut la 15 februarie 1564, în Pisa, ducat al Florenței. El a fost primul dintre cei șase copii ai cuplului format din Vincenzo Galilei; acesta era un bine cunoscut compozitor, interpret și muzicolog și Giulia Ammannati.

În 1574, familia Galilei se mută la Florența.

Acolo, Galileo a început educația formală la mănăstirea Camaldolese din Vallombrosa, după cum relatează biography.com/.

În 1581, la vârsta de 17 ani, a intrat la Universitatea din Pisa pentru a studia medicina; respecta astfel, dorința tatălui său. Înzestrat cu inteligență și talent, el a fost fascinat, în special de matematică și fizică. Cu toate acestea, din cauza dificultăților financiare, Galileo a părăsit universitatea în 1585.

Un an mai târziu tânărul fizician construiește o balanță hidrostatică precisă. Aceasta cantarea obiectele de mici dimensiuni; el explică funcționarea acesteia în tratatul La Billancetta – Mica balanță, publicat în 1586.

În 1589, a început să lucreze, ca profesor de matematica în Pisa.

În 1592, părăsește Pisa și a acceptă postul de profesor de matematică la Universitatea din Padova, poziție pe care a deținut-o până 1610. În acest timp a lucrat la o varietate de experimente, inclusiv viteza cu care diferite obiecte cad, mecanică și pendule.

În 1604, Galileo a publicat Le Operazioni del Compasso Geometrico et Militare.

Acesta este un tratat despre funcționarea busolei militare și geometrice și îmbunătățește primele sale teorii în domeniul dinamicii, științei mișcării și mecanicii, publicate în 1600. Tot în acest an, a dezvoltat legea universală a accelerației, conform căreia toate obiectele aflate în cădere liberă cad cu aceeași accelerație și a determinat valoarea standard a accelerației gravitaționale normale, ca fiind 9,8 m/s.

Galileo GalileiÎn această perioadă, omul de știință, a început să-și exprime deschis sprijinul teoriei heliocentrice a lui Nicolaus Copernic.

Conform acesteia pământul și planetele se învârt în jurul Soarelui. Aceasta contesta doctrina lui Aristotel și ordinea stabilită stabilită de Biserica Catolică.

În luna iulie a anului 1609, Galileo a aflat despre un telescop simplu construit de olandezul Hans Lippershey. El s-a ambiționat și a construit propriul telescop, o versiune îmbunătățită. Cu acesta se puteau observa imagini terestre mărite, ceea ce astăzi denumim lunetă. În luna august, Galileo prezenta un telescop de opt ori mai puternic în fața senatului venețian. Acest lucru i-a adus recunoaștere și recompense materiale.

Cu toate acestea, astronomul merge mai departe și realizează un telescop care putea mări dimensiunea obiectelor de 30 de ori.

Datorită acestuia, Galileo Galilei, a descoperit că Luna nu este plată și netedă, observând craterele şi munţii selenari, a observat fazele planetei Venus și petele solare, descoperit că Jupiter are patru sateliţi, care nu gravitează în jurul Pământului. Toate aceste observații astronomice  descoperite cu ajutorul telescopului, au fost publicate în martie 1610, într-un mic tratat intitulat Sidereus Nuncius – Mesagerul înstelat.

Doi ani mai târziu, în 1612, Galileo Galilei publică Discursul despre corpurile plutitoare.

El respingea explicația aristotelică, și afirma că obiectele nu plutesc în apă datorită formei lor ci datorită masei obiectului în raport cu apa dezlocuită, punând astfel bazele hidrostaticii.

După scurta controversă despre corpuri plutitoare, Galileo se întoarce să cerceteze lumea stelelor, și întră într-o dezbatere cu Christoph Scheiner, progesor german de matematică, despre natura petelor solare. Această dezbatere a dus la publicarea tratatului  Istoria e dimostrazioni intorno alle macchie solari e loro accidenti – Scrisori despre petele solare, publicate de Galileo în 1613, în care susținea că petele sunt pe sau în apropierea suprafeței Soarelui.

galileo3Tratatul Il Saggiatore promova experimentul și ataca teoriile lui Aristotel. Publicarea cartii a venit într-un moment de bun augur. Cardinalul Barberini Maffeo, un bun prieten și admirator al muncii lui Galileo a fost ales papă în 1623.

În același an, este publicat și Dialog despre cele două mari sisteme ale lumii.

Este o discuție între trei persoane: una care sprijină teoria heliocentrică lui Copernic, una care argumentează împotriva ei și o a treia, care este imparțială.

În acea perioadă, Biserica Catolică a interzis cartea. Ea a dispus, de asemenea, ca omul de știință să apară în fața Inchiziției, la Roma; el susținuse teoria lui Copernic, după ce i se sugerase să nu o facă. Aflat la vârsta de 68 de ani, grav bolnav, el a mărturisit public că a greșit când a spus că Pământul se mișcă în jurul Soarelui. Legenda urbană spune că, după ce a admis că s-a înșelat, Galileo șoptit în liniște „Și totuși, se mișcă”.

Spre deosebire alți prizonieri, mai puțin celebri, el a fost lăsat să trăiască sub arest la domiciliu în casa lui din afara Florenței.

Până la moartea sa, în 1642, el a continuat să investigheze și alte domenii ale științei. Uimitor, orb fiind în urma unei infecții care îi afectase ochii, el a publicat o carte despre forță și mișcare, Discursurile și demonstrațiile matematice legate de două noi științe, în Olanda, în afara jurisdicției Inchiziției.

La vârsta de 77 de ani, Galileo Galilei a murit în Arcetri, lângă Florența, Italia; el s-a stins din viata la 08 ianuarie 1642, după o lungă suferință.  A fost înmormântat la basilica „Santa Croce” din Florența.

Emanuela Popa

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here