Florile primăverii – Ciuboțica Cucului

sanatate-ciubotica-cuculuiFlorile galben-aurii ale acestei specii de ciuboţica-cucului răspândesc o mireasmă plăcută, asemănătoare mierii şi formează o umbelă dispusă pe o tulpină înaltă de 10-20 centimetri, care se ridică din centrul unei rozete. Această varietate se mai numeşte şi aglică, anghelină, calce, cinci-foi, cizma-cucului, talpa-gâştei, urechiţa-ursului. Ea creşte cu precădere pe câmpiile din zonele deluroase şi prealpine.

Ciuboţica-cucului – Primula eliator

Foarte răspândită, Primula eliator, cunoscută tot sub numele de ciuboţica-cucului, dar şi de aglici, agrişei, creşte pe mai toate câmpiile, la margini de păduri şi sub tufişuri şi poartă pe tulpina înaltă o um­brelă florală de un” galben deschis, cu un parfum slab. Forţa ei curativă este egală în valoare cu cea a Primulei officinalis, putând fi folosită exact în acelaşi fel.

O altă subspecie, Primula auricula, cunoscută sub denumirile de urechea-ursului; ciuboţica-cucului, ciuboţica-ursului, urechea-şoarecelui, urechiuşe, este o plantă alpină, care se află sub stricta ocrotire a legii, neavând deci voie să fie culeasă. Aflându-mă într-o societate, vecinul meu de masă mi-a povestit că este la cură. Aceasta fusese ultima sa speranţă. Întrucât cura se apropia de sfârşit probabil fără nici un rezultat, nu ştia ce să mai facă. În ciuda somniferelor foarte puternice, nu putea dormi.

Prietenul nostru comun îşi recăpătase somnul.

Neurologii din Linz şi Viena nu l-au putut elibera de acest calvar. Când se întinde seara în pat, mort de oboseală, îl cuprinde o durere de parcă i-ar stinge cineva o ţigară aprinsă pe partea anterioară a labei piciorului. Din această cauză este fizic şi sufleteşte la pământ. In pragul disperării, l-am spus că ştiu un ceai excelent contra in­somniei. Dar va avea el oare efect imediat din pricina administrării îndelungate a unor somnifere dintre cele mai puternice?A încercat. Am făcut cunoştinţă pe 7 decembrie 1976. Şapte zile mai tîrziu am mers în vizită la nişte amici de-ai lui care mi-au comuni­cat încă din uşă bucuria că prietenul nostru comun îşi recăpătase somnul.

Ceaiul îl ajutase să-şi regăsească sănătatea în cel mai scurt timp

În acelaşi timp îi dispăruse şi durerea din laba piciorului. Ceaiul îl ajutase să-şi regăsească sănătatea în cel mai scurt timp, înlăturând şi toate tulburările nervoase. Medicul care-l trata l-a rugat apoi să-i dea reţeta acestui ceai special contra insomniei. Reteta: 50 grame de ciuboţica-cucului, 25 grame de flori de levănţică, 10 grame de sunătoare, 15 grame de con de hamei, 5 grame de rădăcini de odolean.

Se opăreşte 1 linguriţă (cu vârf) din acest amestec cu 1/4 litru de apa şi se lasă să stea 3 minute. Ceaiul se  bea foarte cald, în înghiţituri mici, înainte de culcare. Se poate îndulci cu puţină miere după gust.

Ceaiul ar trebui preferat oricărui somnifer chimic. Acestea din urmă distrug sistemul nervos, în timp ce ceaiul înlătură toate tulburările nervoase.

Reteta

Mama mea culegea în fiecare primăvară ciuboţica-cucului pentru că ştia ce influ­enţă liniştitoare are asupra inimii şi a nervilor. Se adună întreaga umbrelă florală su­perioară. Preotul Kneipp a fost un mare adept al acestei flori; există o fotografie de-a lui în care poate fi văzut cu ciuboţica-cucului în mână. Prin efectul ei depurativ, ciuboţica-cucului elimină toate substanţele toxice care duc la artrită (gută) şil boli reumatice. Preotul Kneipp afirmă: „Cine are predispoziţie spre boala articulaţiilor sau afecţiunea membrelor (înţelege prin aceasta artrita-şi reumatismul) să bea zilnic o pe­rioadă mai lungă de timp, una până la două ceşti cu ceai de ciuboţica-cucului. Durerile puternice se vor atenua şi cu timpul vor dispărea complet.”

Ceaiul de ciuboţica-cucului este în plus şi un mijloc excelent de întărire a nervilor şi de tonifiere a inimii. Planta calmează migrena şi durerile de cap pe bază nervoasă, are un efect ieşit din comun asupra inflamaţiei miocardului, a hidropiziei şi a tendinţei spre apoplexie. O fiertură de rădăcini, amestecată cu miere, dă un ceai pentru rinichi care ajută la eliminarea calculului vezical (pietrei la vezică).

Se recomandă următorul ceai depurativ de primăvară:

50 grame de ciuboţica-cucului, 50 grame de mlădiţe de soc, 15 grame de frunze de urzici, 15 grame de rădăcini de păpădie.

Se foloseşte 1 linguriţă (cu vârf) din acest amestec la 1/4 litru de apă, plantele se opăresc și se lasă să stea 3 minute. Se beau în timpul zilei 2 ceşti, înghiţitură  cu  înghiţitură;   ceaiul se îndulceşte eventual cu puţină miere. (Prin mlădiţe de soc se înţeleg mugurii tineri, care tocmai răsar primăvara!)

Performanţe foarte bune în afecţiunile inimii realizează vinul de ciuboţica-cucutui, pe care ni-l putem prepara singuri primăvara. Se umple o sticlă de 2 litri cu flori proas­pete de ciuboţica-cucului (umbrelele florale întregi), fără a se îndesa; deasupra se toarnă vin alb natural, curat. Florile trebuie să fie acoperite. Sticla se lasă, astupata uşor cu un dop de plută, să stea 14 zile în soare. În afecţiunile cardiace se ia din când în când câte 1 înghiţitură de vin, cardiacii pot să bea până la 3 linguri pline pe zi.

Mod de folosire:

Infuzie: Se opăreşte 1 linguriţă (cu vârf) de plante cu 1/4 litru de apă şl se lasă să stea puţin.

”Sănătate din farmacia Domnului”, Maria Treben

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here