Invenţii care au schimbat lumea – Filmul

0
366

filmCe stim despre film

Inventarea fotografiei la începutul secolului al XlX-lea a fost urmata la numai câteva decenii de inventarea cinematografiei – filmele. Primele încercări cunoscute de a obţine imagini în mişcare aparţin lui Eadweard Muybridge.

Filmele lui Muybridge

Cu ajutorul mai multor aparate de fotografiat, el a înregistrat oameni şi animale în mişcare. Prezentarea fotografiilor în succesiune rapidă cu scopul de a reda mişcarea la viteza naturală era o problemă. Muybridge a inventat zoopraxiscopul, sau roata vieţii.

Fotografiile erau montate de jur împrejurul unei roţi şi vizionate printr-o fantă, în timp ce roata era învârtită. Unul dintre lucrurile cele mai surprinzătoare care au reieşit din studiile de mişcare ale lui Muybridge a fost faptul că un cal în galop are, de obicei, cel puţin o copită pe sol; tablourile de vânătoare ale secolului al XVIII-lea care înfăţişează invariabil „galopul în zbor” cu toate picioarele întinse în aer erau inexacte. A fost prima, dar nu şi ultima dată când filmul avea să ne permită să ne clarificăm şi să explicăm lumea înconjurătoare.

Filmele lui Muybridge erau departe de ceea ce am numi astăzi un film. Ele au consacrat principiul potrivit căruia mai multe imagini statice prezentate în succesiune rapidă creau iluzia mişcării continue. Este vorba despre o caracteristică a vederii umane, numită persistenţa viziunii. O imagine este reţinută în memoria vizuală pentru o fracţiune de secundă; continuăm să vedem ceva încă un moment după ce a dispărut. Datorită acestei persistenţe momentane, nu percepem întreruperile dintre cadrele unui film cinematografic.

Pe 20 mai 1895 la New York; oamenii prezenţi într-un magazin au urmărit un film de patru minute care prezenta un meci de box.

În acelaşi timp cu Muybridge, Thomas Alva Edison lucra la un sistem pentru producerea imaginilor mişcătoare. împreună cu W. K. Laune Dickson, Edison a realizat unul dintre primele sisteme funcţionalei brevetat în 1891 sub denumirea de kinetoscop. Aparatul făcea fotografii pe o bandă continuă de celuloid. Acestea puteau fi vazute printr-o fantă. La fel ca în cazul sistemului lui Muybridge, s-a inventat şi becul, care i-a permis să proiecteze imaginea pe un ecran,  Dickson a coordonat construirea primului studio cinematografic lume, Black Măria. Acolo a fost realizat în 1899 primul western, Cripple Creek. Primul film cu adevărat celebru a fost Marele jaf al trenului, filmat la New Jersey în 1903; a fost faimos datorită efectelor incitante de acţiune rapidă.

În Franţa, Louis Lumière lucra, şi el, în acelaşi timp, la un sistem de obţinere a imaginilor în mişcare. Lumière a inventat o cameră portabilă, o unitate de prelucrare a filmului şi un proiector, toate într-o singură maşină, pe care a denumit-o cinematograf.

Louis Lumière şi fratele lui, Auguste, au fost cei dintâi care au prezentat imagini fotografice în mişcare unui public plătitor, şi mulţi consideră că ei au fost cu adevărat primii în cursa producerii filmelor. Prima prezentare comercială a unui film făcut de Edison în America a avut loc pe 20 mai 1895 la New York; oamenii prezenţi într-un magazin au urmărit un film de patru minute care prezenta un meci de box. Prima reprezentaţie a unui film al lui Lumière a avut loc două luni mai devreme, pe 22 martie 1895, în sala de pe Rue de Rennes nr. 44 din Paris. Prezentările fraţilor Lumière au fost senzaţionale. Spectatorii au fost cuprinşi de spaimă văzând cum dinspre ecran pare să se năpustească (în tăcere) peste ei un tren.

Pelicula Viaţa unui pompier american

Dacă a fost întrecut „la mustaţă” de fraţii Lumière în producerea filmelor mute, Edison a venit, în schimb, cu sonorul. Edison inventase fonograful în 1877, şi era în măsură să aducă sunetul pe ecran. Combinaţia de imagini în mişcare cu sunetul a produs un nou mediu puternic, care avea să transforme secolul al XX-lea şi imaginea sa despre sine.

De la început, filmele au fost un fenomen american şi au avut o mare influenţă în formarea şi consolidarea convingerilor, atitudinilor şi modelelor americane. În consecinţă, filmele pot fi considerate un fel de propagandă neintenţionată. Ele continuă nu doar să reflecte, ci chiar să fecă reclamă stilului de viaţă american.

Nu toate filmele au făcut însă aceasta. Pelicula de cinci minute Viaţa unui pompier american, realizată de Edwin S. Porter în 1903, a încercat să reflecte viaţa aşa cum era cu adevărat şi a sugerat potenţialul pe care îl avea filmul ca mediu de formare şi edificare, dar nu a reuşit să-i inspire pe americani. Porter s-a întors la realizarea filmelor de divertisment uşor – în principal comedii şi farse într-o scenă. Încercările ulterioare de a supune atenţiei viaţa reală, de genul filmelor biografice, au putut atrage spectatori numai prin ficţionalizarea şi înfrumuseţarea trecutului, prin impunerea unor valori americane modeme şi prin aducerea pe afiş a unor vedete bine-cunoscute.

Invenţii care au schimbat lumea, Rodney Castleden

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here