Filele unei povești… la mașina de scris

0
196
Există situații în care, prinși de micile necazuri și griji cotidiene, tindem să dăm uitării aspectele ce dau sens vieții noastre. Deseori, nu acordăm o importanță prea mare gândurilor și trăirilor interioare, uitând practic ce înseamnă emoția, bucuria și iubirea.

În cele ce urmează, vom prezenta o filă dintr-o poveste de viață emoționantă. Se spune că pentru a te bucura de viață, trebuie să faci ceea ce îți dorești cu adevărat.

Poate până în această clipă nu v-ați gândit niciodată la ceea ce este cu adevărat important în această trecere efemeră a timpului. Ei bine, povestea următoare vă va schimba cu siguranță perspectiva asupra vieții.

Este vorba despre Paul Smith, o persoană înzestrată cu talent și înțelepciune. În ciuda faptului că și-a dorit foarte mult să urmeze cursurile sistemului de învățământ de masă, acesta nu a reușit. Născut în anul 1921, în Philadelphia (SUA), a fost diagnosticat încă din primele luni de viață cu o gravă maladie cerebrală.

Potrivit http://www.webcultura.ro, acesta a suferit de o pareză îl împiedica să se exprime coerent. Mai mult, boala făcea imposibil ca Paul  să mănânce, să se spele sau sau să se îmbrace fără ajutor.

masina1În timp, Paul a descoperit o modalitate de a ieși din rutina cotidiană, și anume mașina de scris.

Apoi, pe la vârsta de 15 ani, a început să picteze. El a descoperit că, folosindu-și o mână, o putea poziționa pe cealaltă deasupra unei taste. Apoi putea să o miște pe aceasta din urmă pentru a apăsa tasta dorită. Și că, prin folosirea repetată a unui semn – și folosind, uneori, benzi colorate putea picta.

Dacă această pictură pare a fi una obișnuită, ei bine, vă înșelați. Vă invităm să priviți cu atenție detaliile din imaginea următoare.

masina2Iată cum, în ciuda situației nefavorabile prin care a trecut, Paul a reușit să-și regăsească echilibrul și să continue pe linia talentului său descoperit.

Chiar dacă, din păcate, starea sa de sănătate s-a înrăutățit, acesta nu și-a sistat activitatea: a continuat să picteze până în 2004, cu trei ani înainte de a pleca la Ceruri.

Acesta este una dintre poveștile de viață, care merită toată stima și recunoștința față de semenii noștri, care, aflați în necazuri și nevoi, găsesc puterea să meargă mai departe și să-și găsească pacea și liniștea interioară.

masina3

Alexandra Gîrbea

Jurnal Spiritual

V-ar putea interesa şi aceste articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here