Șoricelul zise vrabiei:
-Surioară, cât mi-ești de dragă! Ești tot așa de micuță ca și mine și de aceeași culoare. De câte ori te văd coborând din pom după grăunțe, mi se pare că sunt eu, când mi-or crește aripioare.
-N-or să-ți crească aripi niciodată!, îi răspunde vrabia cu dispreț. Eu nu sunt sora ta, și te rog să nu-mi mai spui așa. Se prea poate să fiu așa de micuță ca tine, să mănânc aceleași grăunțe și să am aceeași culoare, dar nu uita că eu zbor, câte vreme tu ești un șoricel nevrednic.
Pe noi nu ne leagă nimic, nu ne apropie măcar. Și n-o să fim alături niciodată.
Morala: Am uitat să vă spun că această convorbire va avea loc în stomacul unei pisici.
Fabule, Victor Eftimiu
Jurnal Spiritual
Mai multe fabule puteţi citi aici:
V-ar mai putea interesa şi:
