Fabula zilei: Norul și câmpia

0
1021
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI
noi… Apăru pe cer

Un nor

Călător…

Cum venea,

Și cum trecea,

Sorele se-ntuneca…

Iar de jos,

Cum se usca,

Jalnic

Pământu-l ruga:

-Norule,

Măria-ta,

Numai tu mă poți salva!

Arșița m-a dogorât,

Seceta m-a prăpădit,

Mă usuc și nu mai pot,

Iarba-i arsă peste tot.

Amețite – parcă-s bête –

Îmi mor vitele de sete.

Și în fiecare floare

Jelește o bocitoare…

Grâul,

Falnicul, voinicul

Ofilit își pleacă spicul

Și, oricât mi l-aș păzi,

Se tot strânge

Zi cu zi…

Dragule,

Odorule,

Adu-mi ploaie,

Norule!

Și udă-mi câmpiile,

Și salvează-mi viile,

Să cânte – cu miile –

Toate ciocârliile…

-Te-aș uda,

Și te-aș salva,

Dar,

Cum piere noaptea-n hăuri –

Când apare dimineața –

Tot așa

Eu,

Dându-ți ploaia,

Îmi dau viața…

Și porni din cer

O ploaie,

În șiroaie…

Și din apa ei – Cu sete –

Bea pământul

Să se-mbete…

Se-nviorau viile,

Huzureau câmpiile,

Și cântau

Cu miile

Toate ciocârliile…

Veselie pe ogor,

Spor în casa tuturor…

Dar pe boltă

Nici un nor…

 

Morala:

E o jertfă

Undeva,

Pentru fericirea ta.

Fabule, Aurelian Păunescu

Jurnal Spiritual

Mai multe fabule puteţi citi aici:

V-ar mai putea interesa şi:

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here