Liliacul, mărăcinele și pescărușul, întovărășindu-se, au hotărât să facă negoț. Liliacul, împrumutând ceva bani, îi puse la dispoziția celor asociați. Mărăcinul aduse un petic de postav, iar pescărușul, cel de-al treilea asociat, aramă.
Apoi, au pornit-o pe mare. Dezlănțuindu-se însă o furtună groaznică și corabia scufundându-se, pierdură tot și abia scăpară cu viață, ajungând la mal.
De atunci, pescărușul pândește mereu pe mal, să vadă ca nu cumva marea o să-i arunce înapoi arama. Liliacul, temându-se de creditori, nu se arată în timpul zilei, ci numai la vreme de noapte iese după hrană, iar mărăcinele se agață de haina trecătorilor, încercând să-și recunoască stofa.
Morala: Fabula ne arată că ne întoarcem în cele din urmă la înfăptuirile pentru care punem osârdie.
Fabule, Esop
Jurnal Spiritual
V-ar mai putea interesa şi aceste fabule
