Expoziție dedicată voievodului Șerban Cantacuzino, la Muzeul Național Cotroceni

Expoziția “Io Șerban Cantacuzino voievod, din mila lui Dumnezeu domn și oblăduitor al Ungrovlahiei – o domnie între tradiție și inovație” se va deschide, marți, la Muzeul Național Cotroceni.

imageResizeAcțiunea este dedicată aniversării a 325 de ani de la tipărirea Bibliei în limba română și de la sfârșitul domniei lui Șerban Cantacuzino, la data de 29 octombrie 1688, când voievodul s-a stins din viață.

Organizată de instituția gazdă în colaborare cu Patriarhia Română, Arhivele Naționale ale României, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Centrală Universitară ‘Carol I’, Muzeul Municipiului București, în Spațiile Cantacuzine ale muzeului, expoziția își propune să prezinte într-o manieră obiectivă rolul domnitorului Șerban Cantacuzino (1678 — 1688) în societatea românească a epocii, prin realizările sale în plan politic, cultural și spiritual, informează Biroul de presă al Muzeului Cotroceni.

În cadrul expoziției vor figura și obiecte liturgice din argint care au aparținut Mănăstirii Cotroceni — candele, anaforniță, cruce de mână, alături de strane, broderii, cărți vechi, stampe de epocă, manuscrise — Miscelaneu (1682), Tetraevanghel, (1686), Dioptră sau Oglindă, (1688), Cazanie (1688), Catastif cu moșiile lui Șerban Cantacuzino, primite ca moștenire (1667), Catastiful averii lui Șerban Cantacuzino voievod (1680), documente emise de cancelaria domnitorului Șerban Cantacuzino.

Expoziția, care va fi deschisă publicului până pe 13 ianuarie 2014, ilustrează faptul că domnitorul Șerban Cantacuzino rămâne o personalitate marcantă a timpului său, așa cum remarcaseră și unii dintre contemporani: ‘era dotat cu toate acele prerogative care sunt într-adevăr demne de un mare Principe’.

Voievodul Șerban Cantacuzino a fost ctitor al Mănăstirii Cotroceni și ocrotitor al Bisericii, prin donațiile și beneficiile acordate nu doar lăcașurilor de cult din Țara Românească, ci și celor de la Sfintele Locuri — Muntele Athos, Sfântul Mormânt, Patriarhiilor din Constantinopol, Ierusalim, Alexandria. A fost inițiator și susținător al introducerii limbii române în cancelaria domnească și în Biserică și apărător al creștinătății, urmărind cu perseverență înlăturarea dependenței față de Imperiul Otoman.

El a susținut traducerea și tipărirea în limba română a principalelor cărți sfinte, aducându-și astfel o contribuție majoră la transmiterea către credincioși a mesajului divin.

Printre cele mai reprezentative tipărituri din Țara Românească, apărute între anii 1682 — 1688, care vor figura în expoziție amintim: Evanghelie (1682), Apostol (1683), Biblia (1688) tipărite din inițiativa și cu susținerea financiară a lui Șerban Cantacuzino. Biblia de la București, monument de limbă, credință și cultură, la realizarea căreia au contribuit cei mai de seamă învățați români și greci ai timpului, a fost finalizată în septembrie 1688, chiar în ajunul morții domnitorului.

Sursa: Agerpres

Jurnal Spiritual [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here