Există bacterii în creierul uman? „Creierul e un mediu steril – e un fapt de necontestat”, a declarat, pentru Live Science, Amesh Adalja, doctor specializat în boli infecţioase, de la Centrul pentru Siguranţa Sănătăţii al Universităţii Johns Hopkins.
„Faptul că s-au găsit (bacterii, n.t.) acolo care nu dăunează deloc distruge o mare parte din această convingere”.
Suntem din ce în ce mai conştienţi că ceea ce se-ntâmplă în intestinele noastre ne afectează cumva funcţiile creierului, deşi cum se întâmplă asta e încă subiect de dezbatere.

La fel, se crede despre creier că e un mediu steril, cu o bariere care îl protejează de invadatorii moleculari şi de infecţii. Dacă bacteriile din stomac ne afectează creierul, atunci o fac indirect – prin substanţele chimice pe care le produc microbii sau prin conexiunile nervoase între intestin și creier. Însă, recent, în cadrul întâlnirii anuale a Societăţii pentru Neuroştiinţe, o lucrare dintre cele prezentate cu această a îndrăznit să pună sub semnul întrebării această presupunere.
Studiile neurocercetătoarei Courtney Walker şi ale neuroanatomistei Rolinda Roberts de la Universitatea din Alabama, au analizatpostmortem 34 de eşantioane recoltate din creiere umane şi au găsit ceva surprinzător, bacterii, în absolut fiecare exemplu în parte. În plus, ţesutul cerebral nu prezenta niciun semn de boală sau inflamare, aşa că nu părea că bacteriile provocaseră vreo daună ţesuturilor cerebrale. Majoritatea bacteriilor identificate erau, în acelaşi timp, şi tipuri de microbi care se găsesc în intestin, conform Science. Bacteriile erau în formă de baton şi se găsesc cu o densitate mai mare în anumite părţi ale creierului, inclusiv în hippocampus şi cortexul prefrontal.
Creierele postmortem sunt analizate destul de rar cu ajutorul microscopiei electronice, o tehnică de imagistică foarte puternică acesta putând fi motivul pentru care alţi cercetători în neuroştiinţe nu le-au observat până acum. „Pur şi simplu nu se întâmplă atât de des să pui un neuroanatomist să lucreze cu o colecţie de creiere„, a declarat Roberts pentru revista Science.
Ca să elimine posibilitatea contaminării ulterioare cu bacterii a eşantioanelor recoltate, cercetătorii au revenit cu imagistica creierelor în cazul şoarecilor. În cazul a zece creiere studiate imediat după moartea acestora, oamenii de ştiinţă au găsit din nou bacterii în locuri similare. Iar, la şoarecii înmulţiţi astfel încât să nu fie contaminaţi cu microbi, n-au găsit nicio bacterie în creier.
Toate acestea ne arată că suntem abia la începutul unor cercetări care până în final vor trebui să demonstreze prezenţa sau absenţa unui „microbiom cerebral”. Dacă însă până la urmă se va confirma că realmente există bacterii care locuiesc în creier, următoarea întrebare la care va trebui dat un răspuns va fi: Oare ce caută ele acolo?
Alte articole aici.
Lumea 1/2019.