Eugen Simion: Într-o lume care se globalizează, cultura ne diferenţiază. Trebuie să fim atenţi!

0
374
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

image-2011-06-1-8757054-41-eugen-simionCriticul literar Eugen Simion, fost preşedinte al Academiei Române, atrage atenţia asupra importanţei pe care o are cultura naţională, singura care ne diferenţiază, în lumea contemporană aflată într-un amplu proces de globalizare.

Jurnal Spiritual [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”] [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]“Este elementul care ne asigură identitatea şi în istoria în care trăim, o istorie care se grăbeşte, într-o lume care se globalizează, cultura ne diferenţiază şi noi trebuie să fim atenţi la acest aspect. La limba noastră, la istoria noastră, la miturile noastre, la tradiţiile noastre, la morala noastră”, a declarat Eugen Simion, pentru Agerpres.

Criticul literar a atras atenţia că, deşi “românii revin la ideea lor de-nceput, se gândesc astăzi la situaţia lor materială, la criza care se prelungeşte, la pensiile care întârzie să se sincronizeze, nu trebuie să scăpăm din vedere că factorul esenţial al unei naţiuni este cultura”.

Printre iniţiatorii marcării acestui aspect pe 15 ianuarie, cu ocazia zilei de naştere a poetului Mihai Eminescu, criticul literar apreciază că “Ziua Culturii Naţionale este totuşi un câştig” şi că “şi oamenii noştri politici ar trebui să înţeleagă cât de importantă este cultura”.

“L-am obţinut în ultima vreme; Parlamentul a votat şi bine a făcut. Chiar la propunerea noastră am legat Ziua Culturii Naţionale de Ziua lui Eminescu, pentru că Eminescu e pentru noi un spirit reprezentativ”, a spus academicianul Eugen Simion, care consideră “dacă n-ar fi un mare poet, geaba am vorbi noi, am scrie, am protesta, nimeni nu ne-ar băga în seamă”.

El susţine că Mitul Scriitorului Naţional rezistă, românii alegându-l pe Eminescu să-i reprezinte în eternitate.

“Eminescu este un mare poet şi, cum zicea un filosof cunoscut, simţim nevoia să ne întoarcem la el”, a spus academicianul.

Întrebându-se cum îl primim noi astăzi pe Eminescu, Simion a mărturisit că “zilele trecute” a simţit nevoia să recitească unele dintre articolele sale, care “sună foarte bine”, fiind “de o mare actualitate”.

“Şi chiar dacă nu suntem întotdeauna de acord cu ideile lui Eminescu, pentru că e normal într-un anumit sens, pentru că au trecut aproape 150 de ani de când aceste articole erau publicate în Timpul, este acolo o ardenţă, o metafizică, un simţ patriotic formidabil”, a mai spus academicianul.

Eugen Simion consideră că Eminescu nu a fost “un conservator şi un reacţionar care nu dorea progresul României”, “cum spun unii”.

“În primul rând că nu este aşa. În al doilea rând, ce dacă este conservator?”, s-a întrebat academicianul, argumentând că “într-o epocă sunt oameni care vor să împingă rapid societatea, aşa cum sunt alţii care vor s-o ţină puţin pe loc”.

“Eminescu, ca şi Maiorescu de altfel, şi ca toţi junimiştii, voia o evoluţie organică a literaturii noastre. Putem discuta cât avea dreptate, dar chiar progresul are nevoie într-o societate de o critică a progresului, de o cenzură pe care s-o facă spiritele puţin mai conservatoare”, a spus Eugen Simion.

Criticul a îndemnat “să fim atenţi să nu facem greşeala pe care mulţi o fac de a pune semnul echivalenţei între valoarea estetică şi valorile ideologice pe care un autor le acceptă sau le propune”.

Fostul preşedinte al Academiei Române şi-a exprimat amărăciunea că, în prezent, unii dintre compatrioţii noştri “sunt pasionaţi mai mult de oameni cu cătuşe decât de oameni cu cărţi în mână”. “Dar eu sper că numai o parte a românităţii, şi nu cea mai importantă”, spune profesorul Eugen Simion, care continuă să-şi manifeste încrederea în România profundă.

“E o rădăcină acolo foarte puternică. E o altă Românie, şi nu aceea a suprafeţelor de la sticla televizorului. Este România unor oameni mai calmi, a unui dialog, a unor familii care totuşi nu se destramă, a unor părinţi care nu vor să-şi alunge copiii din casă, care se duc la biserică, dacă sunt mai în vârstă, şi, chiar dacă nu sunt bisericoşi, au totuşi un respect faţă de morala pe care o recomandă aceasta”, a spus Simion.

Academicianul şi-a exprimat însă speranţa că românii vor avea un destin şi un viitor comun, într-o Europă Unită, chiar dacă avem nevoie “încă multe decenii bune de libertate şi de politică socială bună”.

“Aicea e buba, aici. Uitaţi-vă şi dvs. la viaţa noastră politică prin ce se caracterizează. Printr-o luptă sălbatică, ruşinoasă într-un anume sens. Nu-mi place. Nu. Nu-mi place absolut deloc, dar consider că am la vârsta mea atâta înţelegere încât să-mi dau seama că putem să trecem peste asta. Eu nu cred că totu-i pierdut. Şi s-ar putea ca spiritul acestei alte Europe pe care ne-o dorim să pornească de aici. Eu nu cred că experienţa noastră, a Estului Europei, experienţa suferinţei a fost inutilă”, a explicat Eugen Simion.

Sursa: Agerpres

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here