„Este important să recunoaştem profunda însemnătate a slujbelor, a liturghiei, pentru viaţa spirituală”

0
126
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

 liturghia Părinte Emmanuel, vă ocupaţi de spirituali­tate, de rugăciunea inimii, ca şi de desăvârşirea si tndumnezeirea omului. Ati editat Povestirile adevărate ale unui pelerin rus în limba ger­mana. Cum vedeţi contribuţia acestei scrieri la îndumnezeirea omului? De asemenea, vă rog să ne spuneţi câteva cuvinte despre rugăciunea inimii.

Această scriere, Povestirile adevărate ale unui pelerin rus, este importantă prin faptul că într-un mod foarte simplu îl invită pe cititor să păşească împreună cu pelerinul pe calea rugăciunii inimii şi astfel pe cea a credinţei în apropierea şi cu ajutorul lui Hristos. Pentru omul modern, această carte poate să fie o ispită, şi anume aceea de a-l face să ajungă foarte repede la o experienţă mistică. Dacă cineva exersează foarte mult, spunând de mii de ori „Doamne Iisuse Hristoase, miluieşte-mă pe mine, păcătosul” fără povăţuirea unui părinte, neavând o viaţă ascetică, poate să ajungă la înşelăciune lăuntrică. Trebuie să începem, ca oameni moderni, de la foarte puţin, să nu spunem de prea multe ori „Doamne Iisuse…”, ci în scurte secvenţe, dimineaţa, seara, câte cinci minute, câte o jumătate de oră. Trebuie să ne integrăm, să ne, dezvoltăm treptat în această rugăciune şi în credinţa pe care această rugăciune o poartă.

Ce credeţi despre viaţa simplă a pelerinului şi despre înstrăinarea sa de lume?

Viata simplă a pelerinului trebuie să ne rămână mereu un model, astfel încât să depindem cât mai puţin de lux şi confort. Noi nu putem părăsi lumea aşa cum a făcut pelerinul, 9ar ne putem izola de influenţele dăunătoare ale lumii: să privim mai puţin la televizor, să citim mai puţin ziarele, să ne facem mai mult timp pentru rugăciunea lui Iisus. Acest lucru este foarte important. Fără această disciplină a vieţii spirituale şi în relaţie cu mijloacele de comunicare, rugăciunea lui Iisus nu poate fi de durată.

După părerea dumneavoastră, ce contri­buţie poate să aducă spiritualitatea ortodoxă, cea a Sfinţilor Părinţi şi a stareţilor, la spiritualitatea creştină în general?

Contribuţia spiritualităţii ortodoxe – şi această spiritualitate este cea a Sfinţilor Părinţi şi a stareţilor – poate fi apreciată în felul următor: în primul rând este important să recunoaştem profunda însemnătate a slujbelor, a Liturghiei, pentru viaţa spirituală. Este un cosmos spiritual care ne primeşte: cuvintele, cântarea, biserica, icoanei^, tămâia – un cosmos care ne primeşte sufletul şi ne uşurează calea către Dumnezeu. Liturghia apuseană a catolicilor, cu atât mai mult a protestanţilor, este adesea raţionalizată, se adresează prea mult înţelegerii, şi inima este prea puţin băgată în seamă. în al doilea rând este viziunea unitară a omului: duh, suflet, trup, mai ales aşa cum Sfântul Grigorie Palama a accentuat importanţa trupului omenesc şi participarea lui la îndumnezeire. Acest lucru este foarte important pentru catolici, ca şi pentru protestanţi. Eu personal îl cinstesc foarte mult pe Sfântul Grigorie Palama si mă întorc mereu la el.

Aţi afirmat că l-aţi cunoscut personal pe Părintele Dumitru Stăniloae aici, în această mănăstire. Cum îl vedeţi ca reprezentant al Biseri­cii Ortodoxe Române?

Părintele Dumitru Stăniloae s-a aflat în mănăstirea noastră şi el a fost pentru mine cu adevărat un reprezentant al Ortodoxiei româneşti, mai ales prin dragostea sa faţă de Sfinţii Părinţi şi ca editor al Filocaliei, în special pentru că a dezvoltat-o prin traducerea sa. El a fost foarte important pentru mine, în viaţa mea duhovnicească personală, prin continuarea învăţăturii Sfântului Maxim Mărturisitorul despre lucrarea Logosului în creaţie. Dialogul cu Hristos prin creaţie, acesta a fost foarte important pentru mine. Am citit cu plăcere studiile scrise de el, şi amândoi, Părintele Dumitru şi eu, nevrednicul, ne-am înţeles foarte bine. Astfel mă gândesc la el cu multă recunoş­tinţă, mai ales pentru accentuarea importanţei Logos­ului în creaţie în ce priveşte dialogul cu Dumnezeu, continuând gândurile Sfântului Maxim.

Vă mulţumim, Părinte Emmanuel, pentru amabilitatea şi sinceritatea cu care ne-aţi răspuns.

Dialoguri duhovniceşti, Părintele Emmanuel Jungclaussen 
Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here