Esop (cca. 640- cca. 560 î.Hr.)

Esop (cca. 640- cca. 560 î.Hr.) a fost un înţelept antic grec, autor de fabule. S-a născut în Frigia. Cea mai mare parte a vieţii şi-a petrecut-o ca sclav. Fiind eliberat, a fost trimis de Cresus la Delfi, unde a fost acuzat de blasfemie şi aruncat de pe stânci. Fabulele sale, în număr de peste 400, s-au păstrat pentru multă vreme transmise prin viu grai ca exemple de înţelepciune adâncă.

În Evul Mediu au fost răspândite transpuneri în proză ale compoziţiilor lui Esop.

❖ Recunoştinţa – semnul sufletului nobil.
❖ În faţa greutăţilor vieţii trebuie să te înarmezi cu răbdare şi cumpătare, în lume domneşte răul.
❖ E de două ori mai greu să suporţi jignirea venită din partea acelor oameni de la care te aşteptai cel mai puţin că te vor jigni.
❖ Mare sau mic, răul nu trebuie săvârşit.
❖ Se spune că Hilon l-ar fi întrebat pe Esop: „Cu ce se ocupă Zeus?” Esop a răspuns: „Le înalţă pe cele mici şi le coboară pe cele mari”.
❖ Pentru oamenii fericiţi, moartea nu e nici pe departe o povară, ci o binecuvântare.

❖ Pentru oameni, munca e o desfătare.

❖ Omul rău va face rău, indiferent de orice.
❖ E greu ca omul rău să se facă bun, şi e uşor ca cel bun să devină rău.
❖ Dacă banii sunt mulţi – nu te bucura, dacă sunt puţini – nu te întrista.
❖ Dacă cineva are noroc, nu-l invidia, ci bucură-te cu el, fiindcă astfel norocul lui devine şi al tău; invidiosul mai mult rău îţi face.
❖ Dacă un om se apuca de două lucruri opuse unul altuia, atunci unul din ele n-o să-i reuşeaşcă.

❖ Dacă un lucru poate fi demonstrat prin fapte, atunci nu are rost să faci risipă de cuvinte.

❖ Dacă nu poţi evita moartea, cel puţin mori cu demnitate.
❖ Trăieşte cu ceea ce ai, iar prisosul de astăzi păstrează-l pentru mâine: mai bine să dăruieşti duşmanilor, decât să cerşeşti de la prieteni.
❖ De omul rău trebuie să te temi şi să te fereşti.
❖ E imposibil să-l îndrepţi pe omul rău; el se poate schimba la exterior, dar nu şi în purtări.

❖ Adevărata comoară a oamenilor – puterea de muncă.

❖ Prietenul adevărat la nevoie se cunoaşte.
❖ Fiecare om cu treaba lui şi fiecare treabă la vremea ei.
❖ Când nenorocirea se abate asupra ta, priveşte în jur: sunt oameni a căror soartă e şi mai grea decât a ta.
❖ Cine se laudă faţă de cei care îl cunosc, se face de râs pe bună dreptate.

❖ Cu blândeţe obţii aproape întotdeauna mai mult, decât prin forţă brută.

❖ Înţelepţii nu ştiu să vorbească cu regii: regilor trebuie să le vorbeşti fie cât se poate de puţin, fie cât se poate de plăcut.
❖ Îngâmfatul şi încăpăţânatul se comportă după cum vrea, nu ascultă de sfaturile nimănui şi devine repede victima propriilor erori.
❖ Nu tot timpul anului e vară.
❖ Nu te împrieteni cu cei care preferă noii prieteni celor vechi. Să ştii: cum ne-au înşelat pe noi din pricina noilor iviţi, la fel îi vor înşela şi pe cei noi.

❖ Nu trebui să cauţi nimic din ceea ce nu-ti este dat de la natură.

❖ Să nu-ţi fie ruşine să înveţi la o vârstă înaintată: mai bine să înveţi mai târziu, decât niciodată.
❖ Un cârmuitor l-a întrebat pe Esop de ce nu merg bogaţii la înţelepţi, ci invers. Esop i-a răspuns: „Pentru că înţelepţii ştiu ce le trebuie în viaţă, iar bogaţii nu – altfel nu s-ar fi îngrijit de strângerea avuţiilor, ci de acumularea de înţelepciune”
❖ Ambiţia neobosită întunecă mintea omului şi el nu mai vede pericolele care îl ameninţă.
❖ De regi fie nu te apropii deloc, fie le spui doar ce le e pe plac.
❖ Trei calamităţi există: focul, femeia şi marea.

❖ Cu o floare nu se face primăvară.

❖ E vai ş-amar de oameni când fiecare începe să ceară ce i se cuvine.
❖ Relaţia cu statul trebuie să fie ca şi cu focul: nici prea aproape, ca să nu te arzi, nici prea departe, ca să nu îngheţi.
❖ Fii bun cu nevasta ca să nu-şi dorească să cunoască şi alt bărbat.
❖ Cea mai nefastă dintre pasiuni este lăcomia, fiindcă îl face pe om nechibzuit, obligându-l să lase deoparte pe cele sigure şi să se repeadă după cele nesigure.
❖ Nu privi la cum arăt, ci la cum gândesc. Nu întotdeauna cel slut e şi prost.

❖ Străduieşte-te să fii cu minte, şi nu bogat, fiindcă bogăţia o poţi pierde, dar chibzuinţa va fi mereu cu tine.

❖ Străduiţi-vă să adăugaţi frumuseţii calităţi care durează.
❖ Pasiunile sunt vătămătoare, fiindcă ele îl orbesc pe om.
❖ Frica îl face pe om să cadă din lac în puţ.
❖ Soarta e schimbătoare şi adesea se schimbă în mai rău.
❖ Aceia pe care te bazezi pot muri, iar aceia de care te fereşti te pot salva.
❖ Ucigaşi nu sunt cei care fac pumnale, ci cei care se folosesc de tăişurile lor; la fel, pe mine nu clevetitorii mă vorbesc de rău, ci tu, dacă te foloseşte de clevetirea lor.
❖ Un catâr lidian îşi văzu imaginea în apa râului şi se bucură de cât e de mare şi frumos; porni în galop, scuturându-şi coama, asemenea unui cal. Dar imediat îşi aminti că se trage dintr-un măgar şi se opri pentru o clipă din goană şi-şi potoli trufia şi înfumurarea.

❖ Lupul a văzut cum păstorii mâncau o oaie, s-a apropiat şi a zis: „Dacă aş fi făcut eu aşa ceva, câtă gălăgie aţi fi făcut!”

❖ Trebuie să înveţi atât din greşelile proprii, cât şi din ale celorlalţi.
❖ Stăpânul îl trimise pe Esop la moară. Esop a întrebat: „De ce mă trimiţi acolo?” Acela a răspuns: „Ca să ai un rost pe lume” „Atunci de ce, a întrebat Esop, nu-ţi trimiţi acolo copiii?”
❖ Convingerea e deseori mai eficace decât forţa.
❖ Esop a spus unui om frumos, dar desfrânat: „Poate că te îmbraci tu frumos, dar te dezbraci fără gust”.
❖ Esop a fost întrebat ce anume este cel mai tare în om. „Raţiunea”, a răspuns el.

Articole asemănătoare puteţi găsi aici.

Enciclopedia înţelepciunii, A. Belski, E. Golistrom, Z. Kabyş, Gh. Chiriac, O. Kobeakova, I. Lopatin, B. Meşcereakov, A. Nikonova, O. Parhomenko, L. Prokopenko, D. Pronin, I. Cizova, V. Toderica, B. Frumosu, N. Cervatiuk