Duşmanul real

0
169
Translate in

luminaSlujitorul bisericesc poate învăţa să-şi iubească duşmanii, înţelegând că există un alt duşman comun, mult mai teribil, care necesită unirea puterilor tuturor spre a-i face faţă.

Din nefericire, sau din fericire, un astfel de duşman există. Este vorba de cel rău, de diavol cel care se înfăţişează sub o mie şi unul de chipuri unul mai respingător decât altul, cum ar fi: moartei boala, păcatul în general, şi mai ales nedreptatea ofi exploatarea. Să nu uităm că oricât de vinovaţi ne păreau unii sau alţii din interiorul ori din afara Bisericii chiar şi conducători bisericeşti fiind, nu aceştia reprezintă adevăratul duşman. Aceste duşmănii din cadrul Bisericii şi din viaţa noastră în general, apar în realitate întrucât îl pierdem din vedere pe adevăratul nostru duşman. Oameni fără grijă sau o anumită lucrare interioară, îşi pot întoarce foarte uşor agresivitatea86 unul împotriva celuilalt. Niciun om din lumea aceasta nu este satisfăcut de viaţa sa, dacă nu este angajat într-o anumită luptă. Maturitatea noastră constă în înţelepciunea de a şti ce luptă merită să urtăm.

«A ne război unul cu altul este ca şi cum l-am avea aliat pe diavol. In loc ca toţi să ne sprijinim unii pe alţii în lupta dusă împotriva lui, după ce facem cu el pace, ne îndreptăm duşmănia unul împotriva celuilalt. Acest lucru nu este doar ceva foarte păcătos, ci o adevărată nebunie. Niciodată diavolul nu-şi găseşte loc [mai bun] ca între cei ce se duşmănesc».

Clerul azi, o privire din interior, tentaţii, impasuri, maladii şi remedii, părintele Filotheos Faros

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here