Durerea toracică

0
697
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

durerea-toracica-18424476Durerea toracică este una dintre cauzele cele mai frecvente ale prezentării la cardiolog sau la camera de gardă.

De multe ori este o durere inofensivă, fără risc vital şi fără cauză cardiacă. In unele cazuri poate, insa, fi fatală.

Este una dintre principalele cauze ale suprasolicitării departamentelor de urgenţă şi, în acelaşi timp, foarte frecvent neluată în serios de pacienţi, ducând la omiterea unui diagnostic precoce al infarctului miocardic acut (mulţi pacienţi o consideră o simplă “răceală” şi ajung la medic abia după câteva zile). De multe ori este dificil chiar şi pentru medic să stabilească imediat cauza durerii toracice. Orice parte a toracelui poate determina apariţia acestei dureri.

Dintre durerile toracice, majoritatea au cauze noncardiace:

Parietale (care ţin de peretele toracic), pleurale (pleurezia), pulmonare (pneumotoraxul sau pneumonia), digestive (esofagite de reflux) etc. Din cauza distribuţiei complexe a sistemului nervos în organism, durerea toracică îşi poate avea originea şi în alte zone ale corpului (de exemplu în abdomen: ulcer perforat, colecistită s.a.). O altă parte au cauză cardiovasculară si sunt potenţial ameninţătoare de viaţă. Acestea sunt primele la care ne gândim, pentru că sunt foarte grave şi necesită tratament de urgenţă.

Principala cauză a durerii cardiace este ischemia: angina pectorală, infarctul miocardic acut.

Durerea ischemică cardiacă are anumite caracteristici: apare şi dispare progresiv (nu brusc); apare în special la efort; durează aproximativ 10-20 de minute si cedează rapid la administrarea de nitroglicerină sublingual. Este localizată în centrul pieptului (în dreptul sternului), uneori iradiază către membrul supe-rior stâng, către mandibulă sau în ambele braţe.

De obicei nu este însoţită de alte simptome; câteodată se poate asocia cu greaţă, vărsături, dispnee (lipsa de aer), ameţeli, fatigabilitate (oboseală). Acest tip de durere nu variază cu mişcările respiratorii şi nici cu schimbarea poziţiei.

Niciunul dintre aceste caractere nu este patognomonic (nu pune diagnostic cert), ci toate sunt doar orientative; stabilirea exactă a diagnosticului se face asociind aceste informaţii cu cele oferite de EKG; uneori este nevoie si de investigaţii suplimentare (ecografie cardiacă, test de efort EKG, examen CT toracic, radiografie cardiopulmonară, analize de sânge etc.). Când ischemia cardiacă nu este foarte gravă, este posibil ca în intervalele dintre episoa4ele dureroase EKG să nu arate modificări (ci numai în timpul durerii); dacă ischemia este mai avansată, atunci pot apărea modificări şi în perioadele fără durere.

Durerea ischemică nu este însă singura cauză a durerii cardiace.

Pot fi şi alte afecţiuni cardiovasculare care pun viaţa în pericol şi care se manifestă prin durere toracică:

Pericardită (inflamaţia pericardului – foiţa care înveleşte inima, însoţită sau nu de acumularea de lichid în spaţiul dintre aceasta şi inimă), disecţia de aortă (ruptura peretelui celui mai mare vas al organismului), embolia pulmonară (prezenţa unui cheag de sânge în arterele pulmonare); în aceste cazuri durerea nu mai este tipic ischemică, ci este în general continuă, de intensitate variabilă. Intensitatea durerii nu este direct proporţională cu gravitatea afecţiunii.

Insă, proporţia cea mai mare a cazurilor de durere toracică este reprezentată de durerea de cauză noncardiacă, în special durerea parietală”” şi cea psihogenă. Durerea parietală poate fi traumatică sau, în majoritatea cazurilor, inflamatoare; poate proveni de la spondiloza cervico-toracală (afecţiune a coloanei vertebrale toracale cu iradiere anterioară, de multe ori însoţită şi de iradiere pe membrul superior stâng), periartrita scapu-lohumerală stângă, sindromul Tietze (inflamaţia articulaţiilor dintre partea anterioară a coastelor şi stern), herpes Zoster; aceste dureri apar de obicei după expunere la frig, curent sau după  eforturi fizice mari, mişcări bruşte sau poziţii incomode menţinute pe o perioadă mai lungă (la birou, la volan etc).

In general, acest tip de durere persistă mai mult timp (ore-zile) şi variază cu schimbarea poziţiei corpului sau cu mişcările respiratorii, se accentuează la palpare şi se ameliorează la administrarea de antialgice şi antiin-flamatorii.

Durerea toracică psihogenă face parte din categoria cenestopatiilor (dureri fară o cauză organică); este un diagnostic de excludere; trebuie întâi infirmate posibilele cauze obiective; apare în special la pacienţii care au trecut prin perioade lungi de stres, situaţii conflictuale, la pacienţii cu depresie; pacienţii cu acest tip de durere merg foarte frecvent la mulţi medici; fac o mulţime de investigaţii; primesc multiple tratamente, fară a fi convinşi că nu au o afecţiune cardiacă; de multe ori refuză asistenţa psihologică sau psihiatrică. Alteori poate apărea în contextul unor atacuri de panică însoţită de frică, dispnee, transpiraţii, palpitaţii.

Data fiind multitudinea de cauze posibile ale durerii toracice si riscul de deces al anumitor afecţiuni, este recomandat ca pacientul să solicite consult de specialitate cât mai rapid de la debutul durerii toracice, chiar dacă se va dovedi ulterior ca afecţiunea nu este una gravă. De aceea, este util ca si medicii de familie să aibă în cabinet un electrocardiograf, pentru a putea diagnostica rapid un sindrom coronarian acut si a-l îndruma către departamentele de urgenţă. Pacienţii cunoscuţi cu afecţiuni cardiace sau hipertensivi la care apare un episod de durere toracică trebuie să meargă direct la specialistul cardiolog.

 Dr. Angela Georgescu, Medic specialist Cardiologie, Săptămâna medicală, nr. 172, decembrie 2013

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here