Din meditațiile lui Tolstoi: De ce Dumnezeu nu ne-a spus voia Sa prin cuvinte

0
179
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI
Viaţa1907

Gândim şi spunem: de ce Dumnezeu nu ne-a spus voia Sa prin cuvinte, dar uităm că prin cuvinte, întotdeauna impre­cise, neclare, mereu incomplete, vorbesc în imperfecţiu­nea lor numai oamenii; Dumnezeu are alt limbaj, alt mijloc de a transmite adevărul: prin faptul că ne face conştienţi de natura Lui. (13 februarie)

Viaţa se întemeiază pe năzuinţa noastră nemărginită spre bine.

Dar, ca fiinţe mărginite şi separate, nu primim niciodată întreg acel bine pe care îl dorim. Binele suprem îl putem primi numai ca participanţi nu doar la viaţa omenirii, ci şi a tot ce există. Iar această posibilitate de a participa la viaţa întregului o avem dacă devenim conştienţi că suntem acel început spiritual care ne dă viaţă. Conştiinţa acestui fapt se manifestă în noi prin iubire. (13 februarie)

… Trăim aici viaţa noastră separată şi viaţa unei alte fiinţe, mult mai cuprinzătoare, care include fiinţările noastre se­parate aşa cum corpul nostru include toate celulele sepa­rate care îl alcătuiesc. Şi de aceea activitatea noastră spre binele acelui întreg nu se iroseşte, aşa cum nu se iroseşte activitatea celulelor pentru întregul organism. Poate de aceea moartea este doar un transfer al conştiinţei dintr-o persoană separată într-o fiinţă mai cuprinzătoare, care include persoanele separate. Şi asta probabil fiindcă întreaga viaţă omenească este numai sporirea continuă a conştiin­ţei. (13 februarie)

Ar fi bine să ne amintim mereu că viaţa, viaţa trupească a unei fiinţe separate nu e o stare, ci o mişcare perpetuă.

Viaţa e o stare numai pentru conştiinţa acelui spirit în re­laţie cu care viaţa trupească este mişcare perpetuă. (13 fe­bruarie)

Viaţa lumească (de la naştere până la moarte) este înţele­gerea tot mai bună de către om a spiritualităţii sale. Pentru ca acest lucru să fie posibil trebuie ca fiinţa spirituală să se deschidă tot mai mult. Această deschidere ne apare ca mişcare în timp şi spaţiu a trupului. (13 februarie)

Din Lev Tolstoi, „despre Dumnezeu şi om” din jurnalul ultimilor ani, Editura Humanitas

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here