Dublin are un trecut de mare cultură, începând cu acel Trinity College la care au absolvit genii ale literaturii ca Jonathan Swift şi Samuel Beckett. Şi un prezent de energie dinamică, simbolizat de hoteluri de lux şi construcţii restructurate în renăscuta zonă a vechilor docuri. Este a doua faţă a capitalei Irlandei: pe de o parte, tradiţii ce rezistă în timp, pe de alta, escapade în viitor. Iar la mijloc, mitul inoxidabil al berii.
În oraşul lui Joyce, amintit de podul lui Santiago Calatrava (James Joyce Bridge) de peste râul Liffey şi iniţiativele culturale ale James Joyce Centre (North Creat Ceorge’s Street nr. 35, orar 10-19, duminică 12-17, închis luni, www. jamesjoyce.ie) ce organizează Bloomsday (traseul pe urmele lui Ulisse, în fiecare an în iunie) şi plimbări cu ghid în locuri ce amintesc de scriitor, vizita începe în mod inevitabil de la Trinity College: cea mai importantă universitate de pe insulă, prin care au trecut generaţii de scriitori (nu Joyce, care a absolvit la University College).
Dublin – Temple Bar
Sunt simboluri istorice şi catedrala şi castelul anglo-normand, în timp ce cu totul alt rol are Temple Bar: cartierul care, atunci când a luat fiinţă (mai curând când s-a reînfiinţat datorită unui proiect important de restructurare şi reorganizare urbană), a devenit imediat emblema unui oraş tânăr şi întreprinzător, cu mozaicul său de puburi şi proiecţii cinematografice ale Irish Film Institute.
Ani de zile cel mai drag obiectiv al localnicilor, Temple Bar îşi dispută astăzi rolul de leadership cu Docklands – vechile docuri reconvertite într-un cartier la modă, cu apartamente ale tinerilor manageri şi instalaţii artistice în aer liber care istorisesc, cu un oarecare orgoliu, anii de sărăcie lucie ce s-au abătut asupra oraşului.
Cum vă deplasaţi:
Dublin-ul e desertvit de o reţea bună de autobuze. Tramvaiele (www.luas.ie) se împart în Creen Line (Linia Verde) ce leagă Sandyford cu Stephen’s Creen, şi Red Line (Linia Roşie) pentru a vă deplasa de la Tallaght la Connolly Station, de unde pleacă trenurile spre litoral.
Litoralul
La nord, etapele sunt Skerries, micul port cu case colorate pe plaja care, la reflux, devine un covor moale pe unde se ajunge la Shenick’s, una dintre insuliţele care obturează orizontul marin, şi Malahide, un port turistic la 16 kilometri depărtare de capitală, dominat de silueta castelului de secol XII.
La sud: oraşul maritim Dun Laoghaire, cu Muzeul Naţional Maritim al Irlandei, care s-a redeschis în 2011 după restaurare (www.mariner.ie), şi portul cu vaporaşe pentru Marea Britanie care în 1996 a fost imortalizat într-o scenă din filmul Michael Collins, cu Liam Neeson. Legătura? Toate sunt posibile destinaţii ale unei excursii de o zi la bordul DART (www.irishrail.ie), trenul verde care face legătura dintre capitală, de la Connolly Station, cu pitorescul hinterland (Skerries cu trenuri railcar, care pleacă tot de la Connolly Station).
Alte opriri recomandate sunt Sandycove, micul oraş aflat la 14 kilometri sud de Dublin, cu turnul ciocan, astăzi muzeu, cadru al primului capitol din romanul Ulisse de Joyce (de unde numele James Joyces Tower: orar variabil, www.dun-laoghaire.com/profile/joyce_tower/ index.html), şi satul vecin Dalkey, cu case medievale care, odinioară, erau apărate de şapte castele.
Astăzi mai există două, Archbold’s, nevizitabil, şi Dalkey Castle Heritage Centre (www.dalkeycastle.com), unde este reconstituită istoria satului.
De văzut
TRINITY COLLEGE:
Cine se aşteaptă la multe de la acest loc nu va fi dezamăgit, începând cu Old Library, biblioteca regală comandată de Elisabeta I la sfârşitul secolului XVI, unde diva absolută este Cartea de la Kells (Book of Kells), manuscrisul Evangheliei cu anluminuri de secol IX ce este considerată una dintre cele mai preţioase cărţi din lume. E în bună companie: Old Library, numai rafturi şi minunate structuri din lemn, se mândreşte cu peste un milion de texte care au contribuit la formarea multor studenţi, de la Oscar Wilde şi Samuel Beckett la Johnatan Swift.
Cel mai vechi şi mai important ateneu al Irlandei se vizitează şi pentru mozaicul de clădiri adunate în jurul a două pieţe -Parliament şi Library Square – , pentru capela din 1798, pentru o altă bibliotecă, Berkeley Library, al cărei nume este dedicat marelui filosof, iniţial elev, apoi profesor al colegiului (College Creen, orar variabil, www.tcd.ie/library).
CATEDRALA SAINT PATRICK:
Biserica anglicană, construită începând cu 1191 în onoarea apostolului Irlandei, îşi datorează faima lui Jonathan Swift, decanul-scriitor-poet (cine nu-şi aminteşte Călătoriile lui Culiver…) care a profesat aici între 1713-1745. Sugestive sunt concertele care au loc în diferite perioade ale anului; de neocolit, lângă intrare, epitaful scriitorului, dictat în latină de însuşi Swift (Saint Patrick’s Close, între Patrick Street şi Upper Kevin Street, orar variabil, www.stpatrickscathedral.ie).
TEMPLE BAR:
Patrulaterul dintre râul Liffey la nord şi Dame Street la sud a devenit în anii 1990 cel mai la modă cartier al capitalei. O aglomerare de baruri, puburi, restaurante, centre culturale şi clădiri caracteristice de cărămidă la roşu: de la Irish Film Institute (Eustace Street nr. 6, www.irishfilm.ie), care, contrar numelui, proiectează pelicule de calitate din toate colţurile lumii, la Olympia Theatre (Dame Street nr. 72, www.mcd.ie), unde au loc concerte rock şi pop.
Nenumărate sunt evenimentele din cartier – de la Noaptea Culturii în septembrie, la târgurile în aer liber de fructe şi legume, de flori, de cărţi, de design, până la iniţiativele a peste 50 de organizaţii cultural-artistice care au ales tocmai Temple Bar pentru a-şi pune în scenă diverse spectacole. Info: http://www.thetemplebarpub.com/.
MUZEUL NAŢIONAL AL IRLANDEI
Colecţiile acestui muzeu sunt adunate în patru clădiri (Muzeul Arheologic în Kildare Street, Muzeul Artelor Decorative în Collins Barracks’ Benburb street, Country Life în Turlogh Park-County Mayo şi Muzeul de Istorie Naturală în Merrion Street) şi parcurg cu operele lor un lung arc de timp.
Neapărat trebuie să vizitaţi Muzeul Arheologic, unde se află expoziţia Or (aur din Epoca Bronzului de la anul 2200 la 500 Î.Hr.) şi Tezaurul (colecţia cea mai valoroasă, cu coliere, potire, coroane de aur din perioada celtică până în secolul XIV), alături de exponate din Egiptul antic, din perioada dominaţiei vikingilor şi din lumea romană (orar 10-17, duminică 14-17, luni închis, www.museum.ie).
NATIONAL GALLERY OF IRELAND:
Peste 14 000 de piese (tablouri, desene, sculpturi, obiecte de la începutul secolului XIII până la jumătatea secolului XX). Una dintre cele mai importante colecţii din Europa, care nu întâmplător se mândreşte cu opere excepţionale cum sunt Hristos în casa Martei şi a Măriei de Jan Bruegel şi Rubens (1628), Cupidon de Canova (1789), Fecioara cu Pruncul de Paolo Uccello (1435-1440).
Lista capodoperelor continuă cu pânze de Caravaggio, Goya, Monet, Picasso, Rembrandt, Vermeer, Tiţian (Merrion Square West, orar 9.30-17.30, joia până la 20.30, duminică 12-17.30, www. nationalgallery.ie).
CASTELUL:
Clădit în secolul XIII deasupra vestigiilor unei aşezări vikinge, a fost fortăreaţă, închisoare, sediu al puterii engleze pe pământ irlandez timp de 700 de ani… Astăzi se prezintă ca reşedinţă de secol XVIIl-XIX, cu Clock Tower de la sfârşitul secolului XVII, Chester Beatty Library, care deţine una dintre cele mai mari colecţii de manuscrise din lume, State Apartaments – sălile care în secolul XVIII erau destinate oaspeţilor de vază. Etalează tavane cu stucatură şi, printre picturi, un portret de Van Dyck (Castle Street, orar 10-16.45, duminică 14-16.45, www.dublincastle.ie).
Puburi și bere
Marele tur al berii începe întotdeauna de la St. James’s Cate, unde în 2000 s-a redeschis, splendid, Guinness Storehouse (orar 9.30-17, vara până la 19, www.guinness-store-house.com), casa celebrei beri negre care aduce în medie 800.000 de vizitatori pe an.
După o vizită prin clădire pentru a explora lumea procesului de producţie (cu pauză de gustare la barul Gravity de la etajul 7, cu panoramă asupra oraşului), se merge în Temple Bar, unde sunt concentrate cea mai mare parte a adreselor simbol ale iubitorilor halbelor, puburi istorice precum cel care din 1840 are acelaşi nume cu cartierul (Temple Bar nr. 47/48, www.thetemplebarpub.com), Oliver St. John Cogarty, extrem de frecventat la ora prânzului şi după asfinţit, când dau spectacole cele mai bune trupe locale (Fleet Street nr. 58/59, www.gogartys.ie), Palace Bar, tot în Fleet Street, care se mândreşte cu o clientelă de ziarişti şi scriitori.
În afara cartierului, The Brazen Head (Bridge Street Lower nr. 20, www.brazenhead.com) e cel mai vechi pub din Dublin (şi, jură ei, din toată Irlanda); a fost citat şi de Joyce în Ulisse.
În capodopera scriitorului apare şi Mulligan’s (Poolberg Street nr. 8, www.mulligans.ie), pub în stil victorian, pe firmament din 1J82. în schimb, la Toners’ (Lower Baggot Street nr. 139, www.tonerspub.ie) se oprea mereu pentru un pahar poetul Yeats. Pahar de bere? Nu, de sherry.
DOCKLANDS:
Dublin-ul viitorului începe să prindă formă în zona portuară de case muncitoreşti şi depozite vechi pe care un proiect de restructurare a convertit-o într-un cartier trendy cu un mare festival (Festivalul Maritim în iunie, cu regate, târguri în aer liber, distracţii pentru copii, www.dublindocklands.ie/maritimfestival) şi târguri de Crăciun în decembrie.
Aici se mai găsesc şi Famine Memorial, un şir de statui din bronz care amintesc teribila foamete care în secolul XIX a lovit populaţia silind multe familii să emigreze în Lumea Nouă, şi O2, megaspaţiu într-o clădire victoriană dedicat evenimentelor muzicale (North Wall Quay, www.the02.ie).
Există aici hoteluri de cinci stele ca Merrion (www.merrionhotel.com), baruri, restaurante, galerii de artă, The Dublin Wheel, o roată panoramică în marea piaţă pietonală, care te poartă să vezi oraşul de la 60 de metri înălţime, ziua şi noaptea (e funcţională de la 10 până după asfinţit), croaziere pe râul Liffey cu tradiţionalele bărci mari roşii ca focul (www.liffeyrivercruises.com).
Însă adevărata bijuterie este Crand Canal Theatre cu formele sale îndrăzneţe proiectate de un grup de arhitecţi, printre care Daniel Libeskind (Grand Canal Square, www.grandcanaltheatre.ie). Pentru alte informaţii: www.dublindocklands.ie şi www.ddda.ie
ST. STEPHEN’S CREEN:
Pentru a vă relaxa între două vizite, în plin centru se află acest patrulater înverzit de 9 hectare presărat cu mici lacuri cu poduleţe, statui, straturi de flori, care găzduieşte institutul medical Royal College of Surgeons, Shelbourne Hotel, încă din secolul XIX simbol al ospitalităţii de lux din oraş (astăzi Marriott, www.marriott.co.uk) şi Newman House de secol XVIII (St. Stephen’s Creen nr. 85-86, tel. 00352 T7i67422, orar variabil) ce îşi ia numele de la cardinalul John Henry Newman, rector al Universităţii Catolice unde a studiat Joyce.
Imediat dincolo de porţile ei, National Concert Hali este o adresă de neocolit pentru iubitorii de concerte de muzică clasică (intrare din Earlsfort Tenace, www.nch.ie).
HUGH LANE GALLERY:
Acest spaţiu nou dedicat artei, cu concerte duminicale şi o colecţie permanentă cu 2 000 de lucrări (inclusiv lucrări de Manet, Monet, Renoir, Degas), găzduieşte şi atelierul lui Francis Bacon şi numără 7 000 de obiecte – picturi, cărţi, fotografii, pensule-care au aparţinut celui mai mare şi mai controversat pictor din Dublin. E păcat să nu vă opriţi (Charlemont House, Parnell Square North, www.hughlane.ie, orar variabil).
Unde dormiţi
The Clarence (VIP). E frecventat de actori, scriitori, muzicieni: nu întâmplător proprietari sunt Bono şi Edge de la U2. Aspectul e aproape monahal, însă atmosfera e grandioasă. începând cu biblioteca deosebită, cu mici fotolii de piele şi mese de pe la mănăstirile învecinate. Info: Wellington Quay nr. 6-8, tel. 14070800, www.theclarence.ie.
Hampton Hotel (design). Un hotel discret unde nu se cheltuieşte o avere. Barul bistrou este extrem de frecventat de dublinezi. Info: Morehampton Road nr. 19-29, tel. 1 6680995, www.hamptonhotel.ie.
Aberdeen Lodge (refugiu). Aflat pe lista celor mai bune 100 de hoteluri din Irlanda, are camere cu pat cu baldachin şi şemineuri, precum şi un restaurant unde merită să te opreşti să mănânci. Încântătoare şi grădina. Info: Park Avenue nr. 53-55, tel. 1 2838155, www. halpinsprivatehotels.com.
Unde mâncaţi
Patrick Cuilbaud (cu stele). O adresă cu stele Michelin pentru iubitorii bucătăriei creative şi contemporane. De la ouă de prepeliţă cu foie gras la ravioli de homar, fiecare fel este o tentaţie. La prânz, meniul cu două feluri are preţuri abordabile. Info: Upper Merrion Street nr. 21, tel. 16764192, www.restaurantpatrickguilhaud.ie.
The Winding Stair (elegant). Restaurant fermecător. Se intră într-o librărie, se urcă scara şi se ajunge în restaurantul cu vedere spre râu. Felurile sunt ale bucătăriei irlandeze, însă mai uşoare şi îmbunătăţite. Nu tocmai ieftin seara. Info: Ormond Quay nr. 40, tel. 1 8727320, www.winding-stair.com.
Ely Gastro Pub (winebar). După modelul gastrobarurilor londoneze, o adresă trendy pentru mâncat şi băut (bine şi, pentru anumite feluri, biologic). Există nouă tipuri de meniuri, de la prânz la cină, de la cele pentru copii, la propuneri pre- ori post-teatru. în acelaşi lanţ şi Ely Bar & Brasserie şi Ely Winebar. Info: Crand Canal Square, tel. 1 6339986-8, www.elywinehar.ie.
Nightlife
Tripod. Un club multifuncţional cu aspect industrial şic, cu bar şi muzică live cu grupuri tinere. Calitate acustică foarte bună. Info: Old Harcourt Station, Harcourt Street, www.pod.ie.
Abbey Theatre. O adresă istorică fondată de W.B. Yeats (1923, Premiul Nobel pentru
literatură). Are un calendar de piese de teatru respectabil, cu premiere naţionale şi (uneori) mondiale. Info: Lower Abbey Street nr. 26, www.abbeytheatre.ie
Andrew’s Lane. Este în top zece al nopţilor din Dublin. Iniţial era un teatru, dar acum se vine aici pentru dans şi muzică. Info: Andrew’s Lane nr. 9-17, www.andrewslane.com.
Pentru alte informaţii: www.tourismireland.com, www.irlanda-travel.com, www.visitdublin.com.
Shopping
În Dublin, shopping rimează cu Crafton Street, strada pietonală spre care îşi are faţada marele magazin Brown Thomas (la nr. 88-95, www.brownthomas.com), cel mai luxos din ţară, cu o concentrare de mari firme internaţionale şi irlandeze.
Powerscourt Centre (Williams Street nr. S 59, http://powerscourt.com) grupează, unul lângă altul, 42 de buticuri şi zeci de baruri, cafenele, restaurante în interiorul unei case nobiliare de secol XVIII, în spatele Crafton Street.
La modă, Loft Market, piaţa şic, în stil New York, care se organizează în Powerscourt de vineri până duminică (12-18; sâmbăta de la 11), şi Design Centre cu colecţiile cele mai importante ale stiliştilor irlandezi, inclusiv John Rocha (Powerscourt Centre, www.designcentre.ie).
La Docklands, noutatea e Point Village Market (North Wall Quay, www.pointvillage-market.ie), centru comercial pus la punct cu noile tendinţe, de la vintage de autor la produse biologice de la Farmer’s Market.
National Geographic, 52 de weekenduri de vis, Elena Luraghi şi Cinzia Rando, Editura Litera
