Dar, mai întâi de toate, să aveți dragoste osârdnică între voi.
Dragostea lui Dumnezeu, ca dragoste desăvârșită, ne duce spre binele cel mai inalt, dorește pentru noi, mai întâi de toate, să atingem scopul pe care ni-l arată Domnul.
Așadar, iată ce dragoste are în vedere Sfântul Apostol Petru atunci când o numește „osârdnică”, chemându-ne să sporim în ea, adică s-o dezvoltăm în noi. Dragostea osârdnică este cea care îndelung rabdă, nu se aprinde de mânie, nu caută ale sale, toate le nădăjduiește, toate le rabdă (I Corinteni 13, 5-7). Dragostea creștinească nu este visul unui idealist sau teoria unui filozof, ea este realitate, și viața trebuie pătrunsă pe de-a-ntregul de ea, nu doar în vorbe, ci și în fapte.
Cum putem să sporim în dragoste? Așa ceva nu se poate face cu sila. Dimpotrivă, constrângerea ucide dragostea. La fel ca inspirația, dragostea nu poate fi chemată de către noi: ea vine din afară, adică de Sus – dar să ținem minte că dacă nu ne este încă deschisă calea dragostei, ne este deschisă calea ascultării de Dumnezeu, și prin aceasta de multe ori se ajunge la dragoste. În milostivirea Sa cea nemărginită, Domnul a zidit în așa fel firea omului, încât pe măsură ce acesta își face datoria din convingere se trezește în el și simțământul potrivit. Dacă nu avem în noi simțământ fierbinte, să nu așteptăm până când va veni, ci să începem să facem și fără el lucrurile la care ne-ar da imbold dragostea. Prin faptele dragostei, inima noastră rece se va înmuia și se va încălzi. Cât de des un serviciu făcut aproapelui trezește în noi compasiunea față de el! Iar compasiunea se preschimbă cu timpul într-un simțământ fierbinte de dragoste.
Vindecarea omului cu mâna uscată despre care citim în Evanghelie (v. Luca 6, 10) ne lămurește asta prinmtr-un exemplu viu. Hristos i-a poruncit bolnavului să-și întindă către El mâna, deși aceasta era uscată și nemișcată. Prin puterea credinței, bolnavul a putut s-o întindă și s-a tămăduit.
Să ne întindem și noi inima uscată către Hristos, să slujim aproapelui din ascultare de Dumnezeu, chiar dacă ne lipsește încă dragostea, și dragostea va veni.
„Fiecare zi, un dar al lui Dumnezeu” – Ed. Cartea Ortodoxă
Jurnal Spiritual
