Povestire cu tâlc: “O inimă curată”

0
146

dragostea animalelor faţă de omVezi, dragostea animalelor faţă de om este nelimitată. Îţi pot oferi, mult mai mult decât un fluviu de cuvinte.

Odată un câine-lup, pe care stăpânii îl goniseră de teamă să nu facă vreu rău copilului lor, s-a întors după un lung pelerinaj care a durat mai bine de şase ani. A parcurs trei sute de kilometri înainte de a găsi casa.

Dragostea lui pentru stăpâni, chiar dacă îl părăsiseră, îl făcuse să depăşească greutăţi de orice fel. Se întorsese obosit şi flămând. A fost de ajuns să primească o mângâiere de la cei pe care îi iubise atât de mult pentru a-şi recăpăta forţele şi a alerga fericit în grădină.

Îmi amintesc şi de povestea unui copil care nu vorbea, cu toate că avea patru ani.

Medicii făcuseră tot ce era posibil pentru a-l vindeca, supunându-l la tot felul de analize, fără a obţine însă rezultate. Tatăl a făcut ultima tentativă: a înfăşurat băiatul într-o cuvertură şi l-a dus la câinele pe care îl îndepărtase de acasă şi îl lăsase la nişte rude care locuiau la ţară.

Animalul a fugit către copil, i-a lins mâinile, i-a pus labele pe umeri şi nu se mai oprea din lătrat de bucurie.

Copilul, emoţionat, a început să-şi mişte buzele şi a pronunţat de mai multe ori numele câinelui.

Aceste episoade, dragostea animalelor faţă de om, ar trebui să ne pună pe gânduri.

Ar trebui sa ne gandim la sentimentele de dragoste care ne sunt adesea negate, chiar şi de către cei care ar putea de fapt să ni le dăruiască cu braţele deschise.

Să dăruieşti puţin bine nu costă nimic. Poţi să te exprimi cu o mângâiere, cu un surâs, cu un cuvânt şi asta poate avea o valoare infinită. Darul dragostei pătrunde misterul.

Ar trebui să iubim într-atât încât să reuşim să transformăm în dragoste şi păcatele noastre.

Romano Battaglia – O inimă curată

Sursa: momenteinviata.ro

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here