Dialoguri la Athos – Ce este botezul şi de ce ne botezăm?

0
148

botezul

Botezul este identitatea mărturisirii credincio­şilor creştini, a celor ce se supun cu toată fiinţa lui Dumnezeu, a adevăraţilor cetăţeni ai împărăţiei cerurilor, a mădularelor statornice ale trupului mii Hristos şi deci a moştenitorilor vieţii veşnice.

Dum­nezeiescul botez, din perspectiva ortodoxă şi numai din aceasta, este restabilirea şi redobândirea alcă­tuirii noastre dintru început, cea „după chipul şi ase­mănarea” Ziditorului nostru şi, prin urmare, redo­bândirea identităţii noastre personale.

Acesta este şi lucrul pe care Domnul nostru ni-l subliniază ca descoperire dumnezeiască: „Cel ce va crede şi se va boteza se va mântui” (Marcu 16,16). Este tămăduirea mărturisitoare a primei noastre neas­cultări; prin urmare, o îndatorire necesară care se impune pentru redobândirea stării noastre fireşti, de a fi asemenea chipului dumnezeiesc. Botezul este desfiinţarea şi anularea păcatului strămoşesc şi a ceea ce pedeapsa şi osânda au pricinuit în firea noastră.

Botezul în numele Preasfintei Treimi, al Dum­nezeului cel adevărat, ne „altoieşte” chiar în „trun­chiul” Făcătorului nostru, ca să participăm ipostatic la făgăduinţele dumnezeieşti: „Tu, Părinte, întru Mine şi Eu întru aceştia, ca să fie una, precum şi Noi una suntem” (cf. Ioan 17,21-23). Devenim astfel moşte­nitori ai Tatălui şi împreună-moştenitori cu Fiul Său.

Negreşit, botezul singur nu este considerat sufi­cient, fără dreapta făptuire.

Însă, iarăşi, fără botez nu ne poate îndreptăţi nici o dreaptă făptuire sau facere de bine. Aceasta este cerinţa necontenită a Dom­nului nostru, a adevăratului nostru Mântuitor, atunci când i-a trimis pe ucenicii Săi să îi continue lucra­rea, mântuirea oamenilor. „Mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiu­lui şi al Sfântului Duh;  învăţându-le să ţină toate câte v-am poruncit vouă.” (Matei 28,19-20)

Prin Botezul ortodox în numele Dumnezeului Treimic ne împărtăşim de partea „moştenirii sfinţilor” şi devenim „fiii lui Dumnezeu”. Sfinţirea sau trans­miterea harului nu este pricinuită de elementele ma­teriale ale Botezului, ci de rugăciunea (epicleza) către Sfânta Treime. Aşa ne-au predat Sfinţii Apostoli şi învăţătorii cei insuflaţi de Dumnezeu ai Bisericii noastre.

Există diferite botezuri şi fiecare înşelare şi erezie şi-l are pe-al său. Dumnezeu însă şi adevă­rul este unul şi numai credincioşii adevăraţi devin părtaşi ai harului şi ai înfierii.

Gheronda Iosif Vatopedinul – Dialoguri la Athos, Editura Doxologia, 2012

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here