Despre universalitatea mântuirii dăruite „în Hristos”

0
228
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI
În relatarea despre credința femeii siro-feniciene (Marcu 7, 24-30) se arată că Biserica e despovărată de prevederile iudaice despre curăție, primește în sânurile ei pe toți, dat fiind faptul că Iisus Însuși, după ce mai înainte a semnalat ipocrizia iudeilor primește acum să împlinească cererea unei femei idolatre care crede cu adevărat.

Ioannis Karavidopoulos arată că elementul de bază al relatării nu este minunea în sine, ci discuția lui Iisus cu femeia, care sfârșește prin lăudarea credinței celei din urmă, ca rezultat al căreia este vindecarea fiicei sale bolnave. Evanghelistul se întoarce împotriva exclusivității iudaice asupra mântuirii ca să arate poziția creștină despre universalitatea mântuirii dăruite „în Hristos”. Sfântul Evanghelist notează că această femeie era „elină”, adică idolatră, „siro-feniciană de neam”, arătându-se etnia ei. Locuitorii Tirului, ca și ai întregului țărm al Siriei erau fenicieni și se socoteau urmașii vechilor locuitori ai Palestinei – canaaniții.

despreLa manifestările de cinstire ale femeii („a căzut la picioarele Lui”) și la rugămintea ei pentru vindecarea fetiței sale, Iisus răspunde – punând clar la încercare credința ei – că nu e corect să lipsească de hrană pe „copii” în favoarea „câinilor”. Femeia, înțelegând prin credința ei, în spatele părutului răspuns negativ, acceptul final al lui Iisus, continuă imaginea începută de Iisus, recunoscând că, în pofida corectitudinii gândului pe care îl exprimă imaginea, există loc să se sature și câinii din „firmiturile” care cad de la masa copiilor.

Este singura dată când în Evanghelia după Marcu, Iisus este numit Domn și aceasta o face o femeie idolatră. Credința femeii duce la vindecarea fiicei sale bolnave. Vindecarea se săvârșește „de la distanță”, dar nu ea este elementul fundamental al istorisirii, ci convorbirea lui Iisus cu femeia credincioasă. În opoziție cu „copiii” lui Dumnezeu, care sunt prinși în cursele prevederilor împietrite despre cele curate și necurate, un „câine” din lumea păgână a fost primit ca adevăratul „copil” al lui Dumnezeu. Este clar că Sfântul Evanghelist Marcu vrea să arate deschiderea lui Iisus către lumea păgână și, prin urmare, dimensiunea ecumenică a mesajului creștin.

Mihai Parfeni

Jurnal Spiritual

Mai multe articole scrise de acelaşi autor puteţi citi aici:

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here