Despre siguranța planetei și misterele universului, cu Dumitru – Dorin Prunariu

0
118

Agenția noastră de presă lansează un important proiect jurnalistic care va urmări cu atenție activitățile cosmice care se desfășoară în țară și în străinătate. Despre această inițiativă, domnul general – locotenent Dumitru – Dorin Prunariu, singurul român care a fost în spațiu, ne vorbește în cele ce urmează.
„Un proiect jurnalistic în acest domeniu este mai mult decât binevenit, deoarece în domeniul cosmic se desfășoară numeroase programe, se organizează numeroase evenimente semnificative la care participă și reprezentanți români, evenimente care marchează evoluția domeniului cosmic, dezvoltarea cercetării și a aplicațiilor în acest domeniu. Consecințele directe ale dezvoltării acestui domeniu au un impact major asupra vieții, activității și bunăstării cetățenilor planetei noastre, deci și al nostru” (Dumitru-Dorin Prunariu).

Ada Timofte: Domnule Dumitru – Dorin Prunariu, ce înseamnă ASTEROID DAY?
Dumitru – Dorin Prunariu : Ziua Asteroidului, zi recunoscută oficial de Organizația Națiunilor Unite, reprezintă o zi dedicată conștientizării globale și educației despre asteroizi. Pe 30 iunie 2019 această manifestare a sărbătorit cea de-a cincea aniversare. Ceea ce a început ca două emisiuni live în 2014, include acum mii de evenimente independente organizate de cetățeni din întreaga lume pe toate cele cinci continente. Programul Asteroid Day global, inclusiv Asteroid Day LIVE, sunt programe ale Fundației Asteroid, o organizație nonprofit din Luxemburg, al cărei vice-președinte al Consiliului de Administrație sunt eu.

Ada Timofte: De ce Asteroid Day?

Dumitru – Dorin Prunariu: Deși nu suntem foarte conștienți de acest fapt, sistemul nostru solar este caracterizat de coliziuni. Asteroizii, care sunt corpuri cerești cu dimensiuni de la câțiva metri la câteva zeci de kilometri, se rotesc pe orbite eliptice în jurul Soarelui. Cea mai mare parte a acestora se găsesc în centura de asteroizi dintre orbitele planetelor Marte și Jupiter, dar sunt și mulți alții care au orbite aleatorii, care uneori se intersectează cu orbitele altor planete, inclusiv cu orbita Pământului. Coliziunea cu astfel de corpuri cerești, care pot intra în atmosfera terestră cu viteze de 20-30 km/secundă, poate fi catastrofală pentru Pământ. Acum 65 de milioane de ani impactul cu un asteroid cu diametrul de 10-12 km a dus la dispariția dinozaurilor și la modificarea radicală a climei pe Pământ. În anul 1908, la 30 iunie (de unde și data aleasă pentru Asteroid Day), un asteroid cu diametrul de aproximativ 45 de metri s-a dezintegrat deasupra regiunii Tunguska din Siberia. Unda de șoc a pus la pământ peste 2000 km pătrați de pădure, distrugând tot ce se găsea acolo, iar efectele luminoase datorate ionizării atmosferei s-au făcut remarcate până în Anglia și țările nordice. În 2013, în zona orașului Celiabinsc de lângă munții Urali (Rusia), a intrat în atmosferă un asteroid cu un diametru de doar 17 metri. S-a dezintegrat la o altitudine de aproximativ 12-20 km, dar explozia acestuia a produs o iluminare ca cea a unei bombe nucleare, iar unda de șoc a spart toate geamurile clădirilor din oraș, a zburat acoperișuri și a rănit peste 1300 de oameni. Deși sunt foarte rare evenimentele majore de acest fel, petrecându-se uneori la distanță de multe generații, ele trebuie să fie cunoscute, lumea trebuie să fie conștientă de ce se poate întâmpla și de măsurile pe care le preconizează oamenii de știință în următoarele decenii pentru a evita, cel puțin parțial, coliziunile de acest fel.

Ada Timofte: În perioada 27-29 iunie, s-a derulat la Luxemburg cea de a cincea ediție a ASTEROID DAY, spuneți-mi, vă rog, domnule Dumitru Prunariu, ce înseamnă pentru România participarea la un asemenea eveniment?

Dumitru – Dorin Prunariu: După cum spuneam, Asteroid Day este un eveniment global. În fiecare țară evenimentele punctuale reprezintă inițiative locale, care întregesc evenimentul global. Pagina de web a Asteroid Day furnizează informații despre posibilul conținut al unor astfel de evenimente, despre cum se organizează în diferite părți ale lumii, sunt disponibile informații pentru presă etc. În multe țări există puncte de contact care țin legătura cu organizatorii și promotorii la nivel global al Asteroid Day, primesc informații, recomandări, se consultă cu specialiști dacă este nevoie etc. Aceste puncte de contact stimulează la nivel național organizarea de astfel de evenimente, colectează informații, materiale media de la evenimente, fac statistici pe care le comunică la nivel global, toate acestea intrând în baza de date a Asteroid Day global, fiind apoi promovate în întreaga lume. În România sunt observatoare astronomice, cluburi de astronomie care, cam anemic deocamdată, organizează local evenimente dedicate Asteroid Day. Românii sunt obișnuiți să li se dea multe lucruri mură în gură, să fie împinși de la spate, inițiativele sunt firave, mass-media nu prea este documentată și nu face eforturi să se documenteze în acest domeniu și să promoveze evenimentul, sponsori se găsesc mai greu etc.

Eu particip în fiecare an la evenimentul global organizat la Luxemburg, realizat prin intermediul canalului de televiziune RTL și transmis pe rețelele de internet timp de 24 de ore.

Aș remarca și faptul că eu am fost acela care în numele Asociației Exploratorilor Spațiului Cosmic, în 2016, am promovat la nivelul ONU inițiativa de a recunoaște Asteroid Day ca pe un eveniment global, rezultând în acest sens un document al Adunării Generale a ONU. Prin acesta, toate cele 193 de state membre ale ONU sunt informate în acest sens și recunosc Asteroid Day ca pe un eveniment global de conștientizare și educație în domeniul asteroizilor. Am avut ulterior surpriza să aflu că Uniunea Astronomică Internațională a aprobat ca un asteroid din centura principală de asteroizi să se primească numele meu, numele oficial al acestuia fiind “10707 Prunariu”.

Ada Timofte: Așezați România la masa unor evenimente de importanță planetară, despre care noi, cetățenii acestei țări suntem prea puțin sau deloc, conștienți. De ce este important să devenim nu doar conștienți, ci chiar responsabili pentru viitorul planetei noastre?

Dumitru – Dorin Prunariu: Noi toți suntem cetățeni ai unicei noastre case din Univers, planeta Pământ. Ca cetățeni ai planetei Pământ și locuitori ai acestei “case” trebuie să știm ce se întâmplă cu ea, ce fenomene se produc, cât de benefice sau catastrofale sunt și să acționăm pentru a ne proteja și pentru a schimba în bine ce se mai poate schimba. Desigur, pe lângă conștientizarea unor fenomene globale, măsurile trebuie luate în mod organizat, cu efecte de la local la global. Afacerile în anumite domenii s-au dezvoltat scăpate de sub control. Despăduriri masive s-au produs la nivelul întregii planete, inclusiv în țara noastră, ducând la profituri enorme pentru cei din industria lemnului. Acest lucru însă a însemnat tăierea plămânilor planetei noastre, știind că plantele transformă bioxidul de carbon din atmosferă înapoi în oxigenul necesar respirației tuturor viețuitoarelor de pe pământ. Acest lucru a dus și la destabilizarea solurilor, la alunecări de teren, la inundații catastrofale, la fenomene meteorologice nemaiîntâlnite în anumite zone. Pe de altă parte, dezvoltarea unor industrii poluante care emană în atmosfera pământului o cantitate necontrolată de gaze toxice și de bioxid de carbon a dus la fenomene globale cu efecte nefaste pentru planeta și viața și activitatea noastră pe pământ. Măsurile luate sunt încă firave și total insuficiente. Asta și pentru că populația planetei este în bună parte neinformată, needucată și în loc să devină un factor activ în salvarea planetei, este, în principal, o victimă a degradării ei. Același lucru se petrece și cu mulți factori de decizie.
Acesta este unul din motivele pentru care eu încurajez orice mass-media să se documenteze, să promoveze și să disemineze astfel de informații, acest lucru ajutând la conștientizarea și responsabilizarea oamenilor privind soarta planetei, dar și a fiecăruia dintre noi.

Ada Timofte: Domnule general, de ce siguranța planetar ne privește pe toți?

Dumitru – Dorin Prunariu: Spuneam că toți suntem locuitorii acestei unice planete, Pământul, și că orice se întâmplă pe ea sau cu ea ne poate afecta pe noi toți. Siguranța planetară se referă atât la protejarea pământului de fenomene cosmice care ne pot afecta major, ciocnirea cu asteroizi, radiațiile provocate de explozii solare majore, dar și la fenomene naturale sau produse de om pe pământ, în atmosferă sau sub apă. Împotriva unor efecte negative ale acestor fenomene putem lua măsuri imediate, împotriva altora abia acum învățăm să acționăm mai mult sau mai puțin eficient.
Siguranța planetară se poate, la fel de bine, referi și la cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă sau Obiectivele Globale (nu le voi descrie amănunțit aici), asumate de țara noastră alături de cele 193 de state membre ONU în septembrie 2015, și care acoperă o gamă largă de tematici care promovează acțiunea globală în trei arii de dezvoltare durabilă principale: economie, societate și mediu. Cele 17 Obiective Globale se adresează în egală măsură atât statelor și regiunilor subdezvoltate, cât și celor dezvoltate. Astfel, până în 2030, statele lumii s-au angajat să elimine sărăcia și foametea, să combată inegalitățile și injustiția și să adopte măsuri active privind protecția mediului înconjurător. Toate acestea contribuie la siguranța planetei și a noastră, a locuitorilor ei, deci siguranța planetară este o problemă a noastră, a tuturor.

Ada Timofte: De ce este important să fie dezvoltată o tehnologie care să ne protejeze de o eventuală coliziune cu un asteroid?

Domnul Dumitru – Dorin Prunariu: Răspunsul este foarte simplu. Este nevoie de o astfel de tehnologie pentru a evita o catastrofă terestră rezultată din impactul unui asteroid cu Terra. Ce reprezintă o astfel de tehnologie este o problemă complexă care este studiată de organizații naționale și internaționale. La nivelul ONU s-a aprobat deja înființarea unor grupuri consultative în două domenii principale. Primul este Rețeaua de avertizare internațională în domeniul asteroizilor (IAWN – International Asteroid Warning Network), înființată în 2013 ca urmare a recomandărilor formulate de ONU pentru un răspuns internațional la o potențială amenințare reprezentată de impactul cu asteroizi, pentru a crea un grup internațional de organizații implicate în detectarea, urmărirea și caracterizarea asteroizilor cu potențial de impact cu Terra (NEO – Near Earth Objects în engleză, termen deja universal folosit). IAWN are sarcina de a elabora o strategie care să utilizeze planuri de comunicare bine definite și protocoale care să ajute guvernele în analiza consecințelor impactului asteroizilor și în planificarea răspunsurilor de atenuare a efectelor negative.
Al doilea este “Grupul consultativ pentru planificarea misiunilor spațiale” (SMPAG – Space Missions Planning Advisory Group), creat tot în 2013 ca urmare a recomandărilor formulate de ONU, scopul principal al acestui grup fiind de a pregăti un răspuns internațional la o amenințare a NEO prin schimbul de informații, dezvoltarea opțiunilor de cercetare colaborativă și oportunități de misiune și desfășurare a activităților de planificare a atenuării amenințărilor NEO.
Trebuie să menționez că aceste organisme au fost create ca urmare a activității unui grup specializat de lucru în cadrul Subcomitetului Științific și Tehnic al Comitetului ONU pentru Explorarea pașnică a Spațiului Extraatmosferic, din care am făcut parte și eu și astronauți reprezentând Asociația Exploratorilor Spațiului Cosmic (ASE). Această asociație are un grup specializat în asteroizi înființat în 2005, din care fac parte, și care a elaborat un document bine fundamentat denumit “Amenințarea asteroizilor – o chemare pentru un răspuns global”, document pe care l-am prezentat în 2009, alături de astronautul american Rusty Schweickart , comitetului ONU mai sus menționat. Acest document, foarte bine apreciat, a impulsionat mult activitatea și deciziile grupului de lucru din cadrul ONU, iar înființarea acelor grupuri consultative menționate mai sus, IAWN și SMPAG, sunt un rezultat al recomandărilor din documentul ASE. Menționez, de asemenea, că unul din cele patru seminarii internaționale în cadrul căruia s-a elaborat documentul, s-a organizat la inițiativa mea la Sibiu în România în anul 2007.
Principala opțiune pentru evitarea unei coliziuni este reprezentată de devierea orbitei asteroidului, astfel încât acesta să ajungă în zona de posibil impact cu Terra fie înainte de trecerea Pământului pe acolo, fie imediat după ce acesta a trecut. Astfel, coliziunea nu mai are loc. Dezvoltarea unor astfel de tehnologii durează câteva decenii, dar important este că lucrurile sunt demarate și organismele respective au început să funcționeze.

Ada Timofte: Există dovezi că o coliziune cu un asteroid este inevitabilă?

Dumitru – Dorin Prunariu: Pot spune că o coliziune cu asteroizi este într-un fel inevitabilă. Zilnic intră în atmosfera pământului sute de tone de material cosmic rezultat din descompunerea unor corpuri cerești mici în atmosferă. Așa numitele stele căzătoare sunt așa ceva. Coliziuni cu corpuri mai mari se produc rar. Dădeam mai sus câteva exemple. Coliziuni ca cea din Tunguska din 1908 se produc cam la 1000 de ani odată, iar coliziuni catastrofale pentru planetă, cu asteroizi de dimensiuni de sute de metri sau chiar kilometri, o dată la un milion de ani, dar aceasta este probabilitatea calculată. În realitate, momentul în care se poate produce un astfel de impact este același ca și cel în care, fără să te aștepți, îți intră o chintă royală la poker după ce ai jucat ani întregi și nu ți-a intrat, iar vecinului îi intră de două ori într-o zi.
Oricum, observațiile asupra asteroizilor se intensifică mult, se construiesc noi telescoape performante, se fac măsurători, se ține o evidență strictă a celor cunoscuți și se calculează tot ce se poate calcula.

Ada Timofte: Vă mulțumesc din toată inima, aștept cu interes următoarea noastră întâlnire.

Ada Timofte

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here