Ce plante trăiesc în deşert?

1
36563

desertul-cactusDeşertul nu e o zona propice vietii. Cu toate acestea exista plante ce s-au adaptat conditiilor aprige. În deşert plantele trebuie să supravieţuiască perioade lungi fără apă. De aceea, rădăcinile lor coboară în adâncimea solului, unde găsesc pământ umed. Unele plante, cum este cactusul, au tulpini dense în care înmagazinează apa, în timp ce frunzele sunt cerate, pentru a reduce la minim evaporarea, şi sunt dotate cu spini, pentru a se apăra de animale. Seminţele unora dintre aceste plante se conservă în pământ chiar şi un timp îndelungat, în aşteptarea rarelor ploi. Când acestea sosesc, plantele încolţesc în timp foarte scurt, înfloresc şi mor, răspândind pe pământ alte seminţe.

Deşertul – Cum, când, de ce •  La ce folosesc spinii?

Spinii sunt în realitate frunze modificate şi servesc plantei nu doar ca intrument de apărare împotriva animalelor. De fapt, planta care are spini expune căldurii solare doar o suprafaţă limitată, reducând, astfel, la minim evaporarea apei din interior. De asemenea, datorită formei lor spinii adună din aer umiditatea nocturnă care, după ce s-a condensat în vârful lor, picură de-a lungul plantei până la rădăcini. Ce sunt plantele suculente?

Se numesc „suculente” plantele capabile să acumuleze apa în interiorul tulpinii şi al frunzelor cărnoase. Cactuşii sunt plante tipice din deşertul din America.

Ferocactusul este o plantă de formă rotunjită, iar florile sale sunt galbene, roşii şi portocalii. Tulpina cu palete a nopalului este acoperită cu spini, aşa cum sunt şi fructele sale.

Recorduri in Deşert

Frunzele agavei ajung la 2 m în lungime, iar floarea are înălţimea de până la 10 m.

Saguaro sau cactusul uriaş atinge 15 m în înălţime, cu spini lungi de 7 cm.

În deşertul  din Arizona, un cactus fară braţe, adică fară forma tipică „de candelabru”, a ajuns la înălţimea record de 24 m, cât o casă cu 7 etaje!

Unele exemplare de ferocactus au 3 m înălţime.

Rădăcini eficiente

Deşertul determina rădăcinile plantelor sa se ramifice uneori considerabil în lăţime; în straturile imediat inferioare ale solului, cu scopul de a folosi chiar şi puţina umiditate care se depozitează prin rouă. Din acest motiv plantele cresc foarte departe una de alta.

În deşertul din Africa de Sud creşte „piatra vie”, denumită astfel pentru că extremităţile tulpinelor sale se camuflează în pietre de pe sol.

Frunzele cărnoase ale agavei, cu marginile spinoase care au un ac în vârf, sunt capabile să înmagazineze cantităţi importante de apă. Agava înfloreşte doar o singură dată în viaţă, la vârsta de 10 sau 20 de ani, apoi se ofileşte şi moare.

Marea Carte: Întrebări şi răspunsuri, Ed. Litera Internaţional

Jurnal Spiritual

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here