“Depresia modifică structura ADN-ului uman”

Depresia și urmările ei

0
162

Femeie suparata

Depresia, boala secolului și urmările ei

Depresia, boala secolului – Acea stare mentală de tristețe sau amărăciune care persistă pe perioade îndelungate. Tot mai des auzim vorbindu-se în jurul nostru despre această problemă, cu care se confruntă tot mai multe persoane. Frica de stigmatizare socială, orgoliul sau ignoranța sunt factori care impiedică procesul de conștientizare a acestei disfuncționalități. Iar dacă cei ancorați în această situație devaforabilă nu se supun tratamentului corespunzător, rezultatele pot fi catastrofale.

Depresia modifică structura ADN-ului uman

Depresia, boala secolului -Potrivit unui studiu realizat recent de către cercetătorii de la Universitatea Oxford din Marea Britanie, depresia modifică structura ADN-ului uman. Și ar putea declanşa îmbătrânirea prematură.

Este la îndemâna simțului comun că depresia afectează starea noastră de dispoziție. În plus, cercetătorii de la Wellcome Trust Centre for Human Genetics (WTCHG), un institut de cercetare asociat Universităţii Oxford, au descoperit că depresia, boala secolului, afectează şi ADN-ul.

Această descoperire uimitoare ar putea contribui la o detectare într-un stadiu incipient a afecţiunii

Depresia, boala secolului -Și la o ameliorare a tratamentelor contra acestei tulburări mintale, informează lexpress.fr.

Rezultatele studiului au luat prin surprindere inclusiv pe cercetătorii britanici.

Depresia, boala secolului -Potrivit prestigioasei reviste Current Biology, cercetătorii de la WTCHG încercau iniţial să afle dacă există o genă vinovată de apariţia depresiei sau asociată cu ea. Ei au realizat un studiu pe un eşantion de 11.000 de persoane. Care sunt sau au fost victime ale depresiei. Voluntarii au trecut, de asemenea, printr-o serie de teste medicale.

În ciuda tuturor eforturilor depuse, savanții nu au reușit să identifice nici o genă

Depresia, boala secolului -Care să se afle în relație de interdependență cu tulburările stărilor de dizpoziție care afectează indivizii.

Nu este de ignorat nici faptul că ceea ce au descoperit cercetătorii reprezintă o legătură între depresie. Creşterea ADN-ului mitocondrial – al doilea genom al celulei – şi telomeri de talie mai mică.

Conform Mediafax, “mitocondriile sunt uzinele de energie ale celulelor

Depresia, boala secolului -Ele furnizează energia de care celulele au nevoie pentru a funcţiona. În timpul unui episod de depresie, mitocondriile devin mai puţin eficiente. Iar organismul este obligat să compenseze, crescând numărul lor. Pentru a satisface nevoile de energie ale celulelor, ţesuturilor şi organelor. Telomerii, acele mici “căciuli” poziţionate la capetele fragmentelor de ADN, au rolul de a proteja cromozomii în faţa procesului de degradare. Și deci, să împiedice astfel o pierdere de informaţie genetică. De fiecare dată când o celulă se divide, lungimea telomerului devine mai mică. Până când celula respectivă nu mai poate să se dividă. Acesta este un fenomen care poate fi rezumat printr-un singur cuvânt: îmbătrânire.”

După toate aceste descoperiri, cercetătorii britanici au încercat să testeze aceste schimbări moleculare pe șoareci

Depresia, boala secolului -Așadar, aceștia au fost supuși unui stres acut într-un program de patru săptămâni.

Rezultatul a fost unul pozitiv: micile rozătoare şi-au mărit într-adevăr genomul mitocondrial şi prezentau telomeri de talie redusă. Timp de patru săptămâni, s-a studiat fenomenul îndeaproape, iar apoi cercetătorii au constatat că cele două fenomene erau parțial ireversibile.

Ceea ce surprinde este faptul că în cazul unei depresii, revenirea la starea inițială presupune o procedură mult mai complexă

Depresia, boala secolului -Mai mult, autorii studiului ne informează că depresia, boala secolului, ar putea provoca o scădere a duratei de viață.

Acest studiu poate contribui la ameliorarea tratamentelor actuale administrate împotriva depresiei, se arată pe lexpress.fr.

Depresia, boala secolului -Există estimări care anunță că în anul 2020 depresia, boala secolului, va deveni a doua cauză de dizabilitate la nivel mondial, după afecțiunile cardiovasculare.

Alexandra G.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here