Defrişările – cauze şi efecte

0
23189
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI
Pădurile sunt ecosisteme complexe care afectează aproape fiecare specie de pe planetă. Când acestea sunt distruse se creează un lanţ de evenimente devastatoare atât la nivel local şi regional cât şi la nivel global.

Defrișările sunt distrugerea permanentă a pădurilor în procesul de transformare în terenuri proprice pentru agricultură, păşunat, construcții sau pentru a fi  din nou împădurite. defrisareaSe estimează că 18 milioane de acri (7,3 milioane de hectare de pădure), ceea ce înseamnă o întindere egală cu suprafaţa statului Panama, sunt tăiate în fiecare an, conform statisticilor făcute public de Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite. În acelaşi raport, organizaţia precizează că mai mult de jumătate din suprafaţa totală a pădurilor tropicale a fost tăiată.

National Geographic atrage atenţia că, în prezent, pădurile mai acoperă doar 30% din suprafaţa de uscat a Terrei iar oficialii  World Wildlife Fund declară că în fiecare minut, la nivel mondial, dispare o suprafaţă împădurită egală cu aproximativ 36 de terenuri de fotbal. În aceste contexte, Nature Geoscience, avertizează că despăduririle contribuie cu 6 până la 12 procente, la emisiile de carbon, la nivel global, informează Live Science.

Deşi despăduririle au loc în întreaga lume, pădurile tropicale sunt vizate în mod special. NASA precizează că dacă nivelurile de defrișare actuale continuă, pădurile tropicale ar putea dispărea complet în mai putin de 100 de ani.

Țările cu defrișări masive sunt Brazilia, Indonezia, Thailanda, Republica Democrată Congo şi diferite zone din Africa şi din Europa de Est, în conformitate cu datele transmise de GRID-Arendal, un centru de colaborare al Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu. Dar, ţara cu cele mai multe regiuni defrişate este Indonezia. Din secolul trecut, Indonezia a pierdut cel puţin 15,79 milioane de hectare de teren forestier, potrivit unui studiu realizat de Universitatea din Maryland din SUA şi Institutul World Resource.

Există mai multe cauze ale defrișărilor. WWF raportează că jumătate din copacii tăiaţi ilegal din păduri sunt utilizaţi drept combustibil.

Motivele defrişărilor nu sunt însă multe sau întemeiate printre ele numărându-se: mai mult teren disponbil pentru construcţii şi urbanizare, pentru a fabrica cherestea şi alte produse comerciale, cum ar fi hârtie şi mobilier, dar şi pentru a crea ingrediente care sunt foarte apreciate ca articole de consum, cum ar fi uleiul de palmieri.

Defrişările sunt considerate a fi unul din factorii principali care contribuie la schimbările climatice care au loc la nivel global. Potrivit lui Michael Daley, profesor asociat de ştiinţa mediului la Lasell College din Newton, problema principală pe care o cauzează defrişarea este impactul asupra ciclul global al carbonului. Molecule de gaz care absorb radiațiile termice infraroşii sunt numite gaze cu efect de seră. Dacă gazele cu efect de seră sunt în cantitate suficient de mare, ele pot forţa producerea schimbărilor climatice.

În timp ce oxigenul, al doilea cel mai abundent gaz din atmosferă, nu absoarbe radiațiile infraroşii, dioxidul de carbon este cel mai răspândit gaz cu efect de seră. La nivelul anului 2012, dioxidul de carbon, a reprezentat circa 82% din cantitatea de gaze cu efect de seră din SUA. Copacii pot ajuta, 300 miliarde de tone de carbon, de 40 de ori mai mult decât emisiile de gaze cu efect de seră provenite anual  de la combustibilii fosili, este stocat în copaci, precizează Greenpeace.

Defrişările nu numai că diminuează considerabil cantitatea de carbon stocată de copaci ci eliberează dioxid de carbon în aer. Acest lucru se datorează faptului că, atunci când copacii mor, eliberează carbonul depozitat.

Dar dioxidul de carbon nu este singurul gaz cu elect de seră afectat de defrişări. Vaporii de apă sunt, de asemenea, consideraţi gaz cu efect de seră iar modificarea concentraţiei lor în atmosferă are un impact direct asupra climei.

Pe lângă reîmpădurire, trebuie luate în considerare şi alte tactici pentru a contracara defrişările. Global Forest Watch a inițiat un proiect pentru a stopa şi contracara efectele defrișărilor prin conştientizare. Organizația utilizează tehnologia prin satelit şi datele deschise pentru a detecta şi alerta comunitatea când sunt sesizate defrişări.

Traducere Emanuela Popa

Jurnal Spiritual

V-ar putea interesa şi aceste articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here