De la trupuri să ridicăm cuvântul la suflete

0
142

trupVreau să vă învăţ un cuvânt plin de înţelepciune. Pentru ce plângem pe cei pedepsiţi, şi nu pe cei păcătoşi? Că nu-i atât de cumplită pedeapsa, cât de cumplit e păcatul, căci păcatul e pricina pedepsei. Dacă ai vedea pe un bolnav că are trupul putrezit, că are viermi, că din trup i se scurge puroi, dar că nu-şi îngrijeşte buboaiele şi trupul putrezit, iar pe altul, bolnav de aceeaşi boală, l-ai vedea că este îngrijit de mâinile doctorilor, că i se ard rănile, că i se taie părţile putrede, că bea doctorii amare, spune-mi: pe care-l vei plânge? Pe bolnavul care nu-şi îngrijeşte boala sau pe bolnavul care şi-o îngrijeşte? Negreşit că pe bolnavul care nu-şi îngrijeşte boala.

Să ne închipuim acum doi păcătoşi: unul care este pedepsit, altul care nu-i pedepsit. Să nu spui: „Fericit e acesta, că e bogat, despoaie pe orfani, împilează pe văduve. Şi nu boleşte, ci, trăind din jaf, o duce bine, se bucură de cinste şi de putere, nu îndură niciuna din suferinţele omeneşti, frigurile, bolile; ceată de copii în jurul lui, bătrâneţi fericite.” Aşa este, pe acesta mai cu seamă plânge-l! Că e bolnav şi nu se îngrijeşte. Cum? Îţi voi spune eu! Dacă ai vedea pe un om bolnav de dropică, cu trupul umflat, că nu aleargă la doctor, ci bea băuturi reci, întinde masă sibaritică, se îmbată în fiecare zi, este înconjurat de slugi şi-şi înrăutăţeşte boala, spune-mi: îl fericeşti pe acesta sau îl plângi? Dar dacă ai vedea pe un alt bolnav de dropică, cum că este îngrijit de mâinile doctorilor, că nu mănâncă şi că se lipseşte de altele multe, că ia cu sârguinţă doctorii amare, care pricinuiesc durere, dar prin durere dau naştere sănătăţii, spune-mi: nu l-ai ferici pe acesta din urmă, ci nu pe cel dintâi? Toată lumea e de aceeaşi părere! Unul boleşte şi nu se vindecă; boleşte şi celălalt, dar se tratează! Îmi spui că e dureros tratamentul bolii? Aşa este, dar sfârşitul este folositor. Aşa este şi în viaţa aceasta. De la trupuri să ridicăm cuvântul la suflete, de la boli la păcate, de la amărăciunea doctoriilor la pedepse şi la judecata lui Dumnezeu. Ceea ce este doctoria la doctor, tăierea şi arderea părţilor bolnave, aceea este pedeapsa la Dumnezeu. După cum focul pus pe o rană arde rana şi alungă boala, iar cuţitul înlătură putreziciunea, doare, dar e folositor, tot aşa şi foametea, ciuma şi toate câte par rele vin peste suflet în loc de cuţit şi de foc, ca să împiedice, ca şi în trupuri, întinderea bolilor şi să-l facă mai bun.

Iarăşi, să ne închipuim doi desfrânaţi: unul bogat şi altul sărac. Care dintre ei are mai multă nădejde de mântuire? Toată lumea e de părere că săracul. Să nu-mi spui că bogatul e fericit pentru că trăieşte în desfrânări şi se îmbogăţeşte! Ar trebui mai degrabă să-l fericeşti dacă, trăind în desfrânări, ar fi sărac, dacă, trăind în desfrânări, ar muri de foame; atunci ar avea, vrând-nevrând, sărăcia dascăl de înţelepciune. Când vezi dar că unui om rău îi merge bine, plânge-l pentru că-i bolnav, iar apoi, că boala nu i se vindecă. Când vezi pe un om rău că are necazuri şi suferinţe, mângâie-te nu numai pentru că se face mai bun, dar şi pentru că îşi ispăşeşte aici multe din păcatele lui.

Fii cu luare-aminte la ce am să spun. Mulţi oameni ispăşesc şi aici păcate, şi sunt pedepsiţi şi dincolo. Alţii sunt pedepsiţi numai aici, alţii numai dincolo. Fii cu luare-aminte la învăţătura ce ţi-o voi aduce înainte. Dacă judeci cum trebuie învăţătura aceasta, alungi din minte gânduri care te tulbură. Dar, cu voia-ţi, să aducem mai întâi în faţa noastră pe cel pedepsit dincolo şi care aici a dus-o în chefuri şi plăceri. Să fie cu luare-aminte la cele spuse şi bogaţii, şi săracii. Şi unora, şi altora le este de folos învăţătura. Că mulţi sunt pedepsiţi şi aici, şi dincolo, o spune Hristos. Ascultă: În orice cetate sau casă veţi intra, intrând în casă, uraţi-i casei aceleia, zicând: „Pace casei acesteia!”. Şi de va fi casa aceea vrednică, vină pacea voastră peste ea; iar de nu va fi vrednică, pacea voastră întoarcă-se la voi. Şi cel care nu vă va primi pe voi, nici nu va asculta cuvintele voastre, ieşind din cetatea aceea, scuturaţi praful de pe picioarele voastre. Amin grăiesc vouă, că mai uşor va fi pământului Sodomei şi Gomorei în ziua judecăţii decât cetăţii aceleia! Şi în orice cetate sau casă veţi intra, cercetaţi cine este în ea vrednic, şi acolo rămâneţi până ce veţi ieşi. Din aceste cuvinte se vede că cei din Sodoma şi Gomora au fost pedepsiţi şi aici, şi sunt pedepsiţi şi dincolo. Într-adevăr, când spune că mai uşor va fi celor din Sodoma decât acestora ce nu vor primi pe apostoli, arată că sunt pedepsiţi şi aici, dar nu ca aceştia din urmă.

„Omilii la dreptul Lazăr” – Sf. Ioan Gură de Aur

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here