Știați că dansul joacă un rol important în supraviețuirea speciei umane? Această teorie a fost formulată pentru întâia oară de către Charles Darwin care a afirmat că, fundamental, dansul face parte din “ritualul de împerechere” al speciei umane.
Astăzi, cercetătorii sunt de părere că dansul a apărut din nevoia bărbatului preistoric de a demonstra potențialelor partenere că este “eligibil” din punct de vedere al perpetuării speciei. Cum așa? Ei bine, “domnițele preistorice” preferau instinctiv bărbații care demontrsau că au capacitatea de a se mișca în mod coordonat, simetric, ritmic și rapid (ceea ce demonstra capacitatea lor de supraviețuire). Și, dat fiind că aceste calități erau mai greu de demonstrat în fața domnițelor atunci când alergai (sau erai alergat de) dinozauri s-a inventat un mijloc mai comod… (Notă: este o glumă – omul preistoric nu exista pe vremea dinozaurilor)
Și astfel se poate explica faptul că bebelușii încep să danseze încă de la vârsta de cinci luni. Și că numeroase alte viețuitoare (de la insecte până la pasări sau animale) includ mișcări ritmice, de dans, în ritualurile lor de împerechere.
Dar de ce dansează oamenii pe muzică? Ei bine, muzica stimulează exact acele zone ale creierului care sunt responsabile cu mișcarea și coordonarea membrelor.
Potrivit cercetătorilor, femeile sunt mai atrase de bărbații care în timpul dansului au mișcări fluide de curbare și răsucire ale părții principale a trupului (cap, gât și piept). Aceste mișcări sunt asociate cu dansul de calitate și demonstrează creativitatea, flexibilitatea și capacitatea de adaptare. La polul opus se află dansul rigid, cu mișcări monotone.
Și uite așa, în fiecare bărbat zace câte un mic dansator. Măcar într-o anumită perioadă a vieții sale.
Sursa: webcultura.ro
Jurnal Spiritual [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”] [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]
