Dacă…. (I)

0
191
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

daca....Dacă nu L-am alunga pe Hristos din inima noastră, dacă I-am dărui-o cu iubire şi nu cu zgârcenie, dacă nu am avea uşa sufletului nostru încuiată şi nu am refuza să luăm cina cu Bunul Dumnezeu, dacă L-am iubi, cu toată fiinţa noastră, cu tot sufletul nostru, cu toată inima noastră, din toată vârtutea, puterea şi cugetul nostru, nu ne-am lipsi de Adevăr, de iubire, de viaţă, de putere, de sănătatea trupului şi a sufletului nostru, de lumină, de linişte, pace, bucurie, fericire, bunătate, blândeţe, înţelepciune, smerenie, nădejde, credinţă, milă.

Dacă ne-am dărui Lui Hristos, am avea curajul să fim bravi soldaţi care să poarte  mereu un război duhovnicesc cu patimile noastre, fiindcă unde e Hristos toate se vor preface, se vor preschimba,  fiindcă unde e Hristos, nu mai este ură, nu mai este minciună, nu mai este mândrie, nu mai este lenevire, nu mai este nedreptate, nu mai este invidie, egoism, iubire de argint, nu mai este mânie, nu mai este desfrânare, nu mai este răzbunare, nu mai este împietrirea inimii, nu mai este întristare şi deznădejde, nu mai este îndoială şi necredinţă, nu mai este gelozie, toate patimile se mistuie în focul iubirii dumnezeieşti, toţi diavolii cu care ne-am împrietenit se împrăştie alungaţi de lumina cea neînserată, alungaţi de soarele dreptăţii, alungaţi de puterea smereniei şi a iubirii infinite a Celui care a creat întreaga lume.

Dacă L-am avea pe Hristos înlăuntrul nostru nu am mai putea săvârşi răul, nu am mai putea săvârşi păcatele, ci toate acestea ar deveni iubire, bucurie, ardoare, dragoste dumnezeiască, Rai, dacă  am avea un suflet sănătos în Hristos, Acesta ne-ar ajuta să devenim nemuritori, ne-ar ajuta să învingem răul şi întunericul păcatului, fiindcă omul care se umple de Har trăieşte deasupra răului, fără să-l cuprindă întunericul, pentru că are lumină din belşug, are soarele în sufletul său.

Dacă am avea sufletul  îndrăgostit de Dumnezeu  acesta nu ar fi lipsit de bucuria curată, de veselia că şi-a aflat odihnă în iubirea Domnului, nu am mai tânji după plăcerile lumii acesteia, ci am tânji doar după binele cel desăvârşit, am uita de sine pentru a ne dărui cu totul în chip desăvârşit Lui Dumnezeu, sufletul nostru nu s-ar mai  putea alipi de nimic din cele pământeşti, de deşertăciunea acestei lumi, de bogăţiile lumeşti, de puterea sau slava lumească, ci ar tânji mereu numai după Domnul, ar avea mereu un dor de Dumnezeu, mereu o sete pe care să şi-o potolească doar cu iubirea de Dumnezeu şi semeni.

Dacă am iubi întreaga creaţie a Lui Dumnezeu l-am  vedea  pe Acesta în fiecare fir de iarbă, în fiecare floare frumos colorată, în fiecare răsărit de soare, în fiecare ciripit de pasăre  şi ne-am opri din drumul nostru, am dărui măcar câteva clipe din timpul nostru, ca să admirăm toate acestea, ca să ne încântăm privirea, să ne bucurăm sufletul şi nu ne-am mai sătura de frumuseţea întregii Creaţii, dăruită nouă cu multă iubire de Bunul Dumnezeu. Dacă am iubi întreaga Creaţie a Lui Dumnezeu am iubi  şi proteja natura şi am trăi în armonie cu ea, am auzi cum Creaţia toată ne-ar vorbi despre înţelepciunea şi bunătatea Divinului ei Creator.

Dacă am reuşi să înfăptuim rugăciuni de nota zece, sufletul ne-ar fi atins de bucuria şi dulceaţa Harului Sfânt, am simţi că nimic rău nu ne poate atinge, ne-am simţi iubiţi de Bunul Dumnezeu, am vrea să strigăm cu putere, în gura mare, ca să audă întrega lume, că o iubim, am vrea să îmbrăţişăm pe toţi oamenii, am simţi că am vrea să îmbrăţişăm şi copacii şi frumuseţea întregii Creaţii ne-ar  umple sufletul de încântare.

Dacă inima ne-ar fi pătrunsă cu adevărat de Duhul Sfânt, dacă rugăciunea noastră ne-ar contopi întreaga inimă şi întreg sufletul, atunci nu ar mai trebui să spunem multe rugăciuni, ci doar: „Doamne, nu ne lăsa!” ,,Doamne ajută-ne!’’ sau: „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul Lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi, păcătoşii/ păcătoasele!”, care e cea mai puternică rugăciune. Numele Lui Iisus este dulce la rostit, izgoneşte demonii şi aduce îngerii înapoi. ,,Fericirea are un singur Nume: Iisus Hristos. Poate necunoscut sau neînţeles de către prea mulţi dintre noi. Un Nume pe care sfinţii l-au catalogat a fi… drag, scump, dulce etc. Este fericirea în sine, aşa cum nu a fost şi nu va mai putea fi vreodată. Este tot ceea ce îşi poate dori omul. Mai mult nimeni nu poate cere şi absolut nimeni nu poate primi. Este tot! Dacă inima omenească este însetată de veşnicie, atunci El este veşnicia. Dacă este înfometată de Adevăr, atunci Hristos este Adevărul cel mai curat şi mai pur. Dacă sufletul suspină după lumină, atunci la El va găsi Lumina cea care îl va îmbrăţişa şi îl va mângâia o veşnicie.’’ (Monah Paulin, Invitaţii la libertate, Editura Egumeniţa, 2008)

Dacă am împlini poruncile Domnului, dacă am cerceta Biserica Domnului, dacă virtutea noastră cea  cea mai de preţ ar fi  iubirea de Dumnezeu şi semeni, ne-am învrednici de darurile Sfântului Duh, Care ar lucra înlăuntrul nostru şi ar întemeia acolo Împărăţia Lui Dumnezeu, căci nu degeaba vorbeşte cuvântul Sfintei Scripturi: ,,Împărăţia Lui Dumnezeu este în inima voastră şi ea se răpeşte şi silitorii o răpesc pe ea.’’

Dacă am renunţa la plăcerile lumii moderne şi consumeriste în care trăim, dacă am renunţa la o viaţă plină de huzur, belşug şi comoditate, dacă am renunţa la multe lucruri care ne oferă plăceri trecătoare, dacă am iubi cumpătarea, simplitatea, liniştea, rugăciunea, postul, dacă ne-am trăi viaţa împlinind porucile Lui Dumnezeu, dacă nu am fi atraşi de bogăţiile lumii acesteia trecătoare, şi ne-am stabili drept scop principal în viaţă, mântuirea, atunci ne-am îmbogăţi sufletele, acestea ar deveni mai valoroase decât toate comorile lumii acesteia, am avea cu toţii suflete curate şi frumoase. Dacă nu am mai vrea să trăim după moda lumii de astăzi, dacă nu am imita tot ce apare nou, chiar dacă acest nou nu ne este de folos, ci dimpotrivă, am fi nişte oameni înţelepţi şi fericiţi. Acolo unde există simplitate există şi înţelepciune, pace, linişte, nădejde, speranţa şi credinţa că Bunul Dumnezeu le rânduieşte pe toate după o judecată dreaptă, că Bunul Dumnezeu ne ajută să răzbatem pe toate drumurile vieţii oricât de întortocheate ar fi ele.

Dacă am încerca cu toţii să avem drept model în viaţă pe Domnul iubirii, pe Domnul Iisus Hristos, şi pe semenii care deja au reuşit acest lucru, dacă am fi ca o lumină care împrăştie întunericul, dacă ne-am ghida în viaţă după principii şi valori morale şi spirituale sănătoase, dacă am încerca să devenim desăvârşiţi, dacă am încerca să devenim la fel ca modelele pe care ni le-am ales, am putea deveni la rândul nostu modele demne de urmat de cei din jurul nostru, modele pozitive, care să ajute la întărirea credinţei şi la intensificarea iubirii pentru Dumnezeu şi aproapele. Fiecare la locul nostru, loc rânduit de Bunul Dumnezeu, fiecare după calităţile, abilităţile, puterile şi talanţii cu care am fost înzestraţi, am  lucra totul cu dragoste şi credinţă cu bucurie în suflet, am  putea molipsi pe toţi din jurul nostru cu toată această bucurie şi dragoste de a sluji Lui Dumnezeu şi aproapelui nostru.

Dacă am priveghea mereu, rugându-ne şi sârguindu-ne bine, precum i se cuvine unui luptător viteaz: ,,mâinile celor viteji sunt întru sârguinţă’’ (Pild. 13, 14), nu am sta cu mâinile încrucişate, amânând ţeserea hainei noastre de nuntă, până în momentul când va trebui să ieşim în întâmpinarea Mirelui Hristos, frumos împodobiţi, ne-am amiti că acum Bunul Dumnezeu ne-a dăruit dimineaţa dar nu ştim dacă ne va mai dărui şi seara şi nu l-am asculta niciodată pe diavol care ne ispiteşte să amânăm pocăinţa noastră şi care ne şopteşte mereu: ,,Dă-mi mie clipa de acum, iar Lui Dumnezeu dă-I ziua de mâine.’’ Am înţelege că această vreme pe care o avem în mâinile noastre este fără de preţ şi de aceea trebuie să o folosim fâcând fapte bune şi că pentru fiecare clipă vom trebui să dăm cea mai amănunţită socoteală. Fiecare zi e o bucăţică de drum, e o bucătică din Calea spre mântuire sau spre iad, de noi depinde cum ne trăim fiecare zi, de noi depinde dacă fiecare zi e un drum plin de noroiul patimilor noastre, sau e un drum frumos cu flori si verdeaţă pe margine, un drum care duce spre ACASA….

Cristina Toma

Jurnal Spiritual [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here